Unde Sullivan vede progres, criticii vorbesc despre controverse, centrate pe constructiile din satul olimpic. Greg Robertson, actualul primar, spune ca in cazul acestui proiect in valoare de un miliard de dolari, contribuabilii sunt "legati de maini si de picioare". Ziarele locale au vorbit despre "un fiasco" si o "sifonare de bani olimpici".

Sullivan spune ca, la referendum, circa doua treimi dintre locuitorii orasului s-au declarat in favoarea organizarii Jocurilor Olimpice si ca banii au venit de la Property Endowment Fund, fondul municipalitatii. Plus ca satul olimpic va fi transformat mai apoi intr-un complex imobiliar riveran si va putea adaposti circa 16.000 de oameni. "Niciun contribuabil nu a platit macar un dolar pentru satul olimpic", spune el. "Si nici nu o va face."

Dar subiectul costurilor excesive l-a mentinut in centrul discutiilor pe Sullivan - criticat si pentru politicile sale prea relaxate in privinta drogurilor si pentru initiativele privind densitatea admisa a locuintelor. Un recent sondaj online facut de institutul Angus Reid in randul locuitorilor din Columbia Britanica a descoperit ca 50% dintre ei considera ca Jocurile vor avea un efect benefic aupra provinciei, dar 69% dintre ei considera ca s-au cheltuit prea multi bani.

Sullivan nu are niciun regret. Aceste jocuri, insista el, vor prezenta Vancouverul ca o oaza cosmopolita, accesibila, prietenoasa cu mediul, la concurenta cu orasele mai moderne ale Canadei, Toronto si Montreal. Locuitorii vor beneficia, ba chiar vor profita de pe urma infrastructurii, crede el.

Intrebarea cheie: va semana mostenirea olimpica a Vancouverului cu cea a orasului Calgary, ale carui Jocuri Olimpice de Iarna din 1984 au fost criticate la inceput, dar apoi au fost privite ca un succes? Sau poate vor semana cu Olimpiada de Vara de la Montreal din 1976, care a lasat in urma o datorie de 1,6 miliarde de dolari?

In mod evident, lui Sullivan nu-i e dor de politica. Numai gandul la alte dineuri oficiale ii da fiori reci pe sira spinarii. "Doar gandul la asa ceva e profund neplacut", spune el. "Mi-e dor de oameni, dar bucuria mea vine din crearea de lucruri noi. Nu faci asa ceva cand esti primar. Strangi tot timpul maini si pupi copii. Dar gata cu astea."

Sullivan n-a stat niciodata sa cugete la ce s-a intamplat deja. Principiul lui: mergi mai departe. Dupa ce a parasit functia, a fondat o organizatie, Societatea de Politica Civica Globala, iar misiunea ei a clarificat-o cu sloganul "Politici fara politica".

In timpul unei intruniri care a durat trei zile, Sullivan a avut un dineu la care s-a intalnit cu militantii pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati. El s-a adresat unei asociatii de lupta contra dependentei de droguri din zona Vancouver, cu idei despre cum poate fi ameliorata situatia in cel mai rau famat cartier al orasului, Downtown Eastside. A pus la cale un program de cercetare impreuna cu centrul de design urban pentru sustenabilitate de la Universitatea Columbia Britanica. Sullivan este si membru al comitetului Fundatiei Rick Hansen, o organizatie dedicata celor cu leziuni la coloana.