Pentru start-up-uri, impulsul de a colabora cu jucătorii mari în loc să se lupte cu ei are la bază piaţa în schimbare. Motorul din Silicon Valley dă semne de oboseală. Anul trecut a fost cel mai rău din 2009 pentru IPO-urile (oferte publice iniţiale de vânzare de acţiuni) californiene. n 2009 piaţa a fost practic închisă de recesiune. Doar 11 companii s-au listat în 2016, iar cele 1,2 miliarde de dolari strânse de ele sunt departe de vârful de aproape 20 de miliarde de dolari atins în 2012. Companii precum Uber şi Tesla pierd bani în ritm alert.

Cel mai mare start-up digital al Europei, Rocket Internet, cu baza la Berlin, şi-a văzut valoarea de piaţă prăbuşindu-se pe măsură ce modelul său de afaceri – acoperirea globului cu magazine online identice şi servicii de livrare – a rămas fără energie. Nu e de mirare, deci, că multe start-up-uri caută noi căi. Se pare că nu trece o săptămână fără ca un jucător important să creeze un incubator sau un accelerator pentru start-up-uri (sau pentru echipe care speră să devină unul). Numai în Berlin, 13 dintre cele 30 de companii germane de top care alcătuiesc indicele bursier DAX au deschis o astfel de facilitate.

n capitala germană, operatorul aerian fanion Lufthansa are un campus numit Innovation Hub, unde start-upurile dezvoltă aplicaţii mobile pentru companie. Gigantul farmaceutic Bayer are coLaborator, un spaţiu cu laboratoare şi birouri pentru start-up-uri. Chiar şi companiile mai mici, de familie, au intrat în joc. Otto Bock, furnizor global de proteze ultratehnologizate, şi-a părăsit sediul din micul oraş Duderstadt pentru a crea un accelerator la Berlin (Berlinul figura în 2015 în capul listei oraşelor europene care atrag cele mai multe investiţii pentru start-up-uri), unde lucrează cu start-up-uri în proiectarea de braţe robotice pentru oameni şi tehnologii de măsurare 3D pentru protezele de generaţie următoare.

n Stuttgart capătă contur Arena 2036, noul campus pentru start-up-uri al Daimler. n mijlocul acelei ”Cyber Valley“, zeci de start-up-uri care se specializează în domeniul inteligenţei artificiale se adună în jurul companiilor Daimler, Porsche şi al furnizorilor mari de componente auto precum Robert Bosch. Noul campus speră să reproducă succesul pe care BMW l-a avut cu Mobileye. Un start-up care deja lucrează cu Daimler este Gauzy, o altă companie israeliană. Gauzy foloseşte nanotehnologia pentru a schimba nuanţa geamurilor maşinilor şi pentru a produce imagini în interiorul geamului prin apăsarea unui buton.

Pe lângă idei noi, companiile mari speră să obţină o doză din viteza şi agilitatea cu care funcţionează start-up-urile. ”Companiile mari au la fel de multe idei ca start-up-urile“, spune Henning Kagermann, şeful Acatech, Academia Germană de Tehnologie. Kagermann ar trebui să ştie acest lucru mai bine ca oricine. El este fostul CEO al gigantului software SAP, care, cât timp el a lucrat acolo, a testat diferite modalităţi de colaborare cu start-up-urile. ”Problema pentru marile companii nu este lipsa de idei, ci cultura corporativă şi viteza“, spune el. De aceea, fuziunile şi achiziţiile tradiţionale adesea se finalizează cu eşecuri. O companie mai mare găseşte un start interesant şi îl cumpără, dar de îndată ce echipa start-up-ului este integrată în companie, totul încetineşte.

Poate de aceea, toate aceste incubatoare, acceleratoare şi laboratoare de inovaţie au reuşit să producă puţine succese ca Mobileye.

Kagermann spune că nici această multitudine de activităţi nu este suficientă pentru a schimba cultura corporatistă. ”Aceasta este moda de acum, să faci prezenţă în Silicon Valley sau Berlin.“ Furnizorul de piese auto Bosch experimentează cu un model diferit. n 2016, compania a înfiinţat Bezirk ca start-up în cadrul companiei. Proiectul dezvoltă aplicaţii mobile şi sisteme de date pentru Internet of Things. Deoarece Bezirk se află în afara ierarhiei companiei, echipele sale interacţionează cu societatea-mamă de la egal la egal şi nu trebuie să aştepte pe cineva de mai sus pentru a primi vreo permisiune. Alte companii, precum Siemens şi SAP, creează platforme deschise la care start-up-urile se pot cupla, aducându-şi produsele şi serviciile lor. Este o altă modalitate prin care companiile pot colabora cu start-up-urile fără a le înăbuşi cu corsetele lor corporative.