DACIA, PARIUL CÂŞTIGAT DE RENAULT

Când Renault a cumpărat Dacia, sentimentul a fost că e vorba de o provocare serioasă pentru ambele companii, dar şi o mare oportunitate, îşi aminteşte Yves Caracatzanis. „Există o puternică ofensivă a produselor Renault atât la nivel global, cât şi în România. Chiar acum lansăm noile modele Megan şi Talisman, după lansările de Captur şi Kadjar de anul trecut; cheia primului Talisman am dat-o ambasadorului francez în România. Sunt produse complementare brandului Dacia, iar rezultatele Renault au fost extrem de bune“, explică Caracatzanis.

Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini. Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după 2008 când a fost depăşit pragul de 100 de milioane de euro; marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

„Ideea de a concentra furnizorii aproape de fabrică reprezintă un element cheie pentru noi, este sarcina mea să dezvolt o reţea de furnizori; cea mai importantă condiţie pe care aceştia trebuie să o îndeplinească este să fie performanţi. Cred că CEO-ul unei companii trebuie să ajute la dezvoltarea economică a ţării, să participe la crearea a cât mai multe locuri de muncăşi la creşterea PIB-ului“, spune Caracatzanis. „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate din punctul de vedere al legislaţiei, infrastructurăşi oameni bine pregătiţi.“

Despre evoluţia maşinilor electrice, CEO-ul grupului Renault România spune că producătorul auto plănuieşte să lanseze noi modele, dar şi că infrastructura joacă un rol extrem de important în luarea acestor decizii. „Grupul Renault este extrem de implicat în industria maşinilor electrice, am lansat deja automobile electrice precum Twizzy şi vom continua, este parte a strategiei noastre şi în Europa rezultatele au fost bune până acum. Sigur, infrastructura este extrem de importantă, pentru că cele mai bune rezultate se obţin în statele dezvoltate din acest punct de vedere. Este una dintre direcţiile prioritare pentru grupul Renault, şi am început chiar înaintea multor altor companii din domeniu.“

O poveste de succes este, fără doar şi poate, cea a primului SUV românesc modern. După cucerirea Europei în plină criză economică, în special prin modelul Logan, Dacia s-a reorientat în 2010 către un segment considerat la acea vreme inaccesibil constructorilor low-cost, mai ales datorită costurilor legate de proiectare. Anunţul privind lansarea Duster a încheiat şi mandatul lui François Fourmont, cel care în cei şase ani cât a condus fabrica de la Piteşti a reuşit să facă trecerea de la modele precum SuperNova, Berlina sau Solenza la Logan, Sandero şi Duster, deschizând astfel drumul către Europa de Vest, piaţă pe care Dacia nu înregistrase niciun succes.

La momentul lansării din 2010, cele mai ieftine SUV-uri de pe piaţa românească erau Fiat Sedici şi Suzuki SX4, cu preţuri pornind de la 12.000 - 14.000 de euro; diferenţa este că respectivele modele făceau parte din clasa SUV-urilor mici, în timp ce Duster intra pe zona compactă, clasa imediat superioară ca dimensiuni.

La fel ca şi în cazul Logan sau Sandero, pariul Duster nu se referea doar la pieţele din estul Europei, cele mai predispuse la achiziţia unei maşini ieftine, ci mai ales la Europa de Vest, unde SUV-urile figurau printre categoriile de maşini cu cele mai mari creşteri. Yves Caracatzanis îşi aminteşte că a condus un Logan, pentru prima oară, atunci când maşina se afla încă în teste: „Era vorba de primele exemplare, în 2004. Prima impresie a fost bună, era dotat cu toate lucrurile de care un şofer are nevoie. Se conducea bine, era robust, toată lumea a fost impresionată.“

EDUCAŢIA, ESENŢIALĂ PENTRU CREŞTEREA ECONOMICĂ

CEO-ul grupului Renault România insistă asupra faptului că educaţia reprezintă un factor extrem de important în dezvoltarea economică a unui stat şi explică strategia Renault în această direcţie, având în vedere şi lipsa personalului calificat din România, tot mai des remarcată. „Avem parteneriate cu 14 universităţi şi cred că trebuie să rămânem activi în această zonă; unul dintre principalele noastre avantaje este că oferim majoritatea serviciilor din industria auto, de la design la inginerie, producţie, vânzări şi aşa mai departe“.

Pentru oamenii care decid să se alăture companiei, consideră francezul, acest lucru se traduce în accesul la mai multe direcţii de dezvoltare. Atunci când ai la îndemână numeroase activităţi, munca nu este niciodată plictisitoare. „Pe lângă asta, oferim oamenilor şi posibilitatea de a lucra în afara României. În cadrul grupului încercăm să oferim angajaţilor români posibilitatea de a lua legătura cu cei din alte state, pentru a descoperi noi moduri de a lucra, alte culturi organizaţionale, iar apoi îi readucem în ţară pe poziţii mai înalte. Este deci extrem de important să lucrezi strâns legat de sistemul educaţional, să te asiguri că vei avea oameni bine pregătiţi. Şi acum avem 500 de posturi disponibile şi mulţi candidaţi, trebuie însă să îi găsim pe cei potriviţi.“

Pentru a atrage investitori în segmentul auto, crede el, este important pentru o ţarăşi să aibăşi o piaţă locală puternică, iar astăzi vânzările de maşini pe plan local reprezintă doar o treime faţă de valoarea înregistrată înainte de criză. „În anumite state din Europa lucrurile s-au întors la normal, aici nu este cazul. Cred că este un lucru extrem de important, atât pentru noi cât şi pentru celelalte companii. Sigur, Remat este un program bun, interesul clienţilor l-a confirmat practic, treaba noastră acum este să livrăm. Dacă te uiţi la datele statistice europene, România stă bine la unele capitole dar este loc de mai bine la altele. Piaţa locală nu este unul dintre indicatorii la care România stă bine, sper să fiu în poziţia de CEO şi atunci când piaţa va reveni la valorile de dinainte.“