În al doilea rând, vorbim despre modul cum aceşti copii înţeleg şi folosesc platforma cu adevărat uriaşă de comunicare reprezentată de accesul la internet şi la tehnologie. Excepţionalii nu folosesc internetul doar ca unealtă de socializare; cei mai mulţi dintre ei se raportează la  internet ca despre locul de unde învaţă programare, unde participă activ la cursuri despre business management sau investiţii la bursă, unde află despre concursuri sau unde se informează despre ce facultate din lumea largă li se potriveşte cel mai bine.

Adelin Torge, un adolescent din Şimleul Silvaniei, vrea să studieze la University of Portsmouth, UK, în domeniul Computing Science, Sorin Mircea este din Braşov şi vrea să studieze la Cluj, Radu Mazilu este din Bucureşti şi vrea să meargă la facultate tot în UK, la St. Andrews sau la Cambridge. Din cei şapte adolescenţi, patru vor să meargă la facultate în străinătate şi trei să rămână în România. Din datele informale adunate de Şcoala de Valori, procentul majoritar al copiilor care învaţă bine şi care vor să studieze în afara ţării cam pe aici se situează. Cei mai mulţi vor să plece, motivând prin baza de predare existentă în universităţile din vest, dar şi prin faptul că studiul acolo este bazat mai mult pe practică şi prin oportunităţile pe care le aduce o comunitate matură, care se pricepe să orienteze şi să pună în valoare potenţialul tinerilor.

Tinerii care vor să rămână aici se raportează în special la familie, la punctele forte ale şcolii româneşti, reprezentate de IT şi de medicină, dar şi la experienţa lor acumulată în afara şcolii: „Aş vrea să rămân pentru că am încredere în valorile ţării. În plus, cu experienţa mea în educaţia nonformală, sunt convinsă că voi obţine aceleaşi rezultate ca şi cum aş fi studiat în străinătate“, spune Francesca Maria Cristea, care spune că şi-a construit încrederea în propriile forţe pe cont propriu, „având şansa de a lucra atât cu copii, colegi de vârsta mea, coordonând echipe de tineri sau fiindu-le trainer, interacţionând cu alte naţionalităţi în proiectele în care am participat şi mi-am exersat şi perfecţionat «arta conversaţiei», skill-urile de leader, de a face research, de marketing, dar şi de a înţelege şi de a propaga în forţă valorile în care cred“.

De fapt, după cum spune Mihaela Stroe, coach şi trainer care a vorbit cu Excepţionalii, generaţia adolescenţilor de astăzi este prima care a trecut peste „blocajele“ emoţionale impuse de familiile în care au fost crescuţi, sunt optimişti şi au încredere în şansele lor: „Cred că este prima generaţie de români care nu are probleme cu stima de sine“. Îi descrie ca fiind „curioşi, deschişi la nou, cu stima de sine ridicată, cu încredere în propriul potenţial, cu dorinţa de a se dezvolta şi de a evolua“.

„Sunt o generaţie care îşi asumă mult mai uşor riscuri şi care a crescut cu alte valori decât cei care şi-au trăit adolescenţa în anii ’90, când copiii aceştia abia se năşteau. Sunt o combinaţie de curaj, atât din punctul de vedere al comunicării, cât şi al abordării problemelor sau al oportunităţilor, şi de neîncredere, de îndoială în forţele lor, îndoială care se risipeşte foarte repede după o discuţie cu un mentor/coach, fiind capabili să absoarbă foarte repede atât emoţiile, cât şi soluţiile sau ideile propuse de aceştia“, crede şi Andrei Roşu, sportiv de anduranţă, care a interacţionat cu Excepţionalii în cadrul evenimentului de patru zile de la mijlocul lunii martie, dar care susţine Şcoala de Valori şi prin Transmaraton, evenimentul de alergare de pe Transfăgărăşan care a atras anul trecut finanţări de aproape 400.000 de lei pentru trei cauze sociale.

Andrei Roşu spune că a inclus o asociaţie din educaţie în proiectul său după ce a înţeles nevoia crescută a societăţii pe acest segment: „Recunosc că nu m-a preocupat educaţia până nu s-au născut copiii mei – de atunci mi-am dat seama că îmi doresc ca ei să aibă parte de o altfel de educaţie şi de acces la informaţie, la interacţiune şi la un sistem educaţional coerent. Copiii care cresc astăzi au de partea lor şansa tehnologiei, pe care noi nu am avut-o: în fiecare generaţie sunt copii excelenţi, dar aceştia se dezvoltă după cum le permite mediul, după ce deschidere au: cei mai mulţi dintre adolescenţii din ultimele decenii aveau la îndemână familia, şcoala şi vecinii de bloc, care le erau şi prieteni, şi influenţatori. Acum, copiii îşi pot alege modelele din toată lumea, pot vorbi cu infinit mai mulţi oameni, pot aborda pe oricine pe reţelele de socializare, iar copiii buni găsesc repede drumul către cine trebuie. Sunt o generaţie fabuloasă, care va obţine ce îşi doreşte, cu un spirit antreprenorial care îi va ajuta fie în businessurile proprii, fie dacă se vor angaja – pentru că dacă ai capacitatea de a interacţiona şi de a servi clienţii vei reuşi să o faci de oriunde“.