Mai mult, cel mai mare parc logistic şi industrial din sud-estul continentului, plasat la Ariceştii Rahtivani, urmare a unei investiţii finale în valoare de aproximativ 750 de milioane de euro, va putea găzdui şi dezvolta activităţi logistice de mare amploare. În opinia lui Aurelian Gogulescu, un bun potenţial de dezvoltare a afacerilor în judeţ se plasează şi în domeniul turismului, al energiilor regenerabile, agriculturii - toate sectoarele oferind deopotrivă şanse pentru cei ce doresc să se angajeze sau să înceapă afaceri. În 2011, judeţul Prahova s-a situat pe locul doi în ţară după valoarea investiţiilor realizate (74 de milioane de euro) şi după numărul de locuri de muncă nou create prin investiţiile efectuate (928 de slujbe), punctează Gogulescu.

Cu un volum de investiţii de 14,8 milioane de euro în 2011, Suceava ocupă locul 17 la nivel naţional în clasamentul judeţelor în funcţie de sumele de bani atrase pentru investiţii. Lucian Gheorghiu, director general al Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava, spune că în 2011 cifra de afaceri netă a firmelor din judeţ a crescut cu aproape 14%, la peste 10,4 milioane de lei. În acelaşi timp şi valoarea profitului a crescut cu nouă procente faţă de 2010, dar a scăzut rata profitabilităţii la 4,47% în 2011. Cele mai mari cifre de afaceri sunt realizate de firme din producţia de furnire şi panouri din lemn, producţia de îmbrăcăminte, fabricarea de lactate şi îngheţată. "Bucovina s-a promovat şi au fost dezvoltate diverse afaceri ce au promovat denumirea regiunii istorice (dar şi mărci regionale, cum este Dorna) la nivel de brand atât naţional, cât şi internaţional", declară Gheorghiu.

De pe urma acestui brand au avut de câştigat atât firmele din turism, dar şi cele din domeniul producţiei şi prelucrării produselor alimentare (carne, lapte, îngheţată) şi îmbutelierea apei minerale. "Dezvoltarea acestor domenii de activitate face atractivă în continuare dezvoltarea unor start-up-uri şi evadarea în această zonă a unor investiţii şi antreprenori atât în aceste domenii, cât şi a unora conexe," spune Gheorghiu. El dă ca exemplu activitatea turistică foarte dezvoltată în segmentele de agrement, relaxare, ecumenic, balnear din zonă, care lasă deschisă nişa unor afaceri în acest domeniu sau chiar pentru investiţii în noi pensiuni.

Un rol cheie în dezvoltarea oricărui oraş o au investiţiile în infrastructură, iar Ion Lixandru dă ca exemplu terminarea coridorului IV Constanţa - Bucureşti - Piteşti - Sibiu - Deva - Arad şi conexarea la sistemul de autostrăzi din Vest. Oraşele adiacente coridorului din zona de vest a ţării vor favoriza, în opinia lui Lixandru, investiţii în industria de automotive, iar în partea de sud-est se vor dezvolta oraşele Slobozia, Călăraşi, Turnu Măgurele, Zimnicea, în care sunt prelucrate produse din Bărăgan şi Balta Brăilei. Conform celor mai recente date, după sumele de bani atrase pentru investiţii, în top s-au plasat, în 2011, judeţele Cluj (178,7 mil. euro), Mureş (156,4 mil. euro), Prahova (73,2 mil. euro), Olt (49,7 mil. euro) şi Sălaj (47,1 mil. euro), se arată în raportul "România: tabloul investiţional regional în anii 2011 şi 2012".

Una peste alta, planul realist al unei afaceri trebuie să urmeze mirosul banilor, un exemplu în acest sens fiind chiar parcursul antreprenorului Marcel Bărbuţ, care după Revoluţie s-a întors la Bucureşti de peste hotare, "pentru că aici mi-am petrecut copilăria şi am făcut şcoala". Afacerea însă a pornit-o la Oradea, acolo unde, spune el, a găsit partenerii potriviţi. "Aşa a început povestea Adeplast, în 1996, cu 10.000 de dolari, patru parteneri şi un produs, la acea vreme, unic pe piaţă: AF - adeziv de faianţă." Oraşul avea avantajul de a fi aproape de Austria, acolo unde, povesteşte Bărbuţ, "aveam un rost, acolo era familia şi parteneri în diverse afaceri pe care le derulam în acel moment". Odată cu evoluţia fabricii de mortare uscate de la Oradea a ajuns la concluzia că pentru a fi în "inima" afacerilor şi pentru a putea creşte Adeplast, îi mai trebuia cel puţin o fabrică, în sudul ţării, lângă Bucureşti.

A găsit un spaţiu lângă Ploieşti, unde a ridicat în 2008 fabrica de mortare. Urma banilor l-a purtat însă apoi într-o altă parte a ţării, la Roman (judeţul Neamţ), loc pe care îl consideră "o necesitate, pentru că nu mai vrem să transportăm marfa din Ploieşti spre Moldova", explică Bărbuţ. Mai mult, Roman este aproape de Republica Moldova şi Ucraina, ţări în care Adeplast a început să exporte. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 185 milioane lei anul trecut, în creştere cu 30% faţă de 2011, iar profitul a fost de aproximativ 14 milioane lei, faţă de 6 milioane de lei în 2011.

"Suntem în continuare pe harta investitorilor străini, iar aceste investiţii merg de cele mai multe ori către oraşele mari. Ceea ce trebuie să facem este să îmbunătăţim infrastructura şi calitatea pregătirii resursei umane, deoarece azi, ca întotdeauna, investiţiile străine merg unde sunt îndeplinite criteriile de competitivitate", declară Elena Badea, head of market enablement în cadrul Ernst & Young. Tot ea adaugă că este evident că sunt multe oraşe care nu au o strategie pentru a stimula şi atrage investitorii, iar dacă o au, nu o pot implementa coerent şi consecvent din lipsă de finanţare, de know-how, de cadru legislativ adecvat sau de alte resurse (inclusiv de personal).