Chiar dacă vine săptămânal la Bucureşti, el preferă să locuiască în Timişoara, pe de-o parte din cauza influenţei germanice, moştenite din perioada ocupaţiei imperiale, iar pe de altă parte pentru că e mai aproape de pârtiile de schi din Austria. Cătălin Olteanu spune că sunt mulţi manageri din Timişoara şi Cluj care fac frecvent naveta la Bucureşti - "în genere plecăm toţi navetiştii luni-marţi şi ne întoarcem joi - vineri, după caz".

La fel de adevărat, adaugă tot el, este că, deşi în provincie viaţa e mai puţin complicată şi timpul petrecut înspre şi dinspre muncă e mai scurt, trebuie cântărit dezavantajul distanţei faţă de un aeroport internaţional (cele din oraşele noastre fiind mai degrabă regionale), dar şi distanţele faţă de ambasade, structuri guvernamentale sau sedii centrale ale unui potenţial partener internaţional. "Pot să spun din experienţă că aceia ce nu locuiesc în Bucureşti se transformă în navetişti la Bucureşti..." Totuşi, pentru unii dintre cei care se mută, traficul din alte oraşe este floare la ureche faţă de cel din Capitală, iar asta se traduce în ore bune "salvate" în fiecare zi.

"Îmi petreceam în Bucureşti cam trei ore zilnic în maşină, în drum spre şi dinspre serviciu plus alte zeci de ore în delegaţii în ţară", îşi aminteşte Camelia Dragomirescu, care era cu câţiva ani în urmă pasionată de audiobook-uri - aşa reuşea să folosească timpul din trafic. "Odată venită la Sibiu, am revenit la cărţi, acum nu mai am timp să ascult nici ştirile la radio în maşină pentru că drumurile sunt scurte, iar audiobook-uri sunt «rezervate» pentru deplasările lungi." Una peste alta, subliniază ea, trebuie evaluate deopotrivă plusurile şi minusurile pe care mutarea într-un oraş mai mic le poate ridica - "poate continuarea studiilor nu mai e posibilă, poate marea şi plaja nu vor mai fi la doar două ore de mers cu maşina".

Mii de oameni pleacă anual din oraşul dâmboviţean, dovadă şi datele INS referitoare la schimbarea de domiciliu: nu mai puţin de 25.000 de oameni au plecat din Bucureşti în 2011. Sociologul Mihaela Alexandru, research director & co-founder în cadrul 360insights, spune că motivele acestei decizii sunt, foarte probabil, "diferite în funcţie de segmentul de vârstă şi psihografic de care vorbim". Sunt tineri activi, de peste 30 de ani, care au ajuns la un anumit statut social, se poate spune că au avut succes, fiind în posturi de conducere, bine plătite, de cele mai multe ori în corporaţii. Şi totuşi, la un anumit moment decid să renunţe la tot şi să facă altceva sau să se relocheze în alt oraş.

Este vorba despre cei care cred că la nivel personal costul acestui succes este prea mare - fie pentru că au renunţat la ceea ce îşi doreau, fie pentru că au simţit că se îndepărtează de ceea îşi doresc de la viaţă. De aceea decid, explică Mihaela Alexandru, că e mai bine să se reîntoarcă spre sine, către ceea ce îşi doresc, ce le face plăcere şi o iau pur şi simplu de la zero - de cele mai multe ori într-un domeniu pe care l-au avut ca "hobby" sau într-un domeniu conex. Oamenilor le place ideea de a recâştiga controlul asupra propriei vieţi, fără condiţionări generate de normele sociale, de ceea este considerat "bine" sau "de succes".

În opinia lui Ion Lixandru, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, cei ce vor să părăsească Bucureştiul trebuie să ia în calcul şi oraşe ca Arad, Cluj, Braşov, Piteşti, Constanţa, Bacău, Suceava sau Craiova - care după dezvoltarea Ford a impus reguli în oraş şi a atras pe orizontală dezvoltarea multor afaceri. La capitolul plusurilor din dreptul acestor oraşe, mai cu seamă pentru antreprenori, Lixandru plasează costurile salariale mai mici, viaţa mai ieftină, un respect mai mare al angajaţilor pentru compania în care lucrează, şcolile bune cel puţin până la nivelul gimnazial şi chiar fără probleme în concurenţa cu Bucureştiul în cazul centrelor universitare.

"De regulă sunt preferate oraşele ardelene, din pricina rapacităţii liderilor locali din Oltenia sau Moldova", adaugă Lixandru. Tot el spune că oraşul Arad a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare extraordinară, depăşind chiar ritmul din Timişoara, care punctează mai bine în ce priveşte studiile universitare, cultura şi spitalele. Şi Bacăul a recuperat, din punct de vedere economic, foarte mult în ultimii ani, spune vicepreşedintele UNTRR.

O imagine clară oferă dezvoltarea Ploieştiului, care găzduieşte zeci de investiţii, de ordinul sutelor de milioane de euro - de la Procter & Gamble, British American Tobacco sau Coca-Cola HBC până la cele zece parcuri industriale. Către fabricile şi sediile companiilor care au ales Ploieştiul pentru investiţii sunt chiar bucureşteni care fac zilnic naveta. Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, spune că "specificul judeţului este unul industrial, de aceea industria prelucrătoare şi producătoare de utilaje şi mărfuri industriale va continua să se dezvolte". El indică faptul că în octombrie 2013 va fi inaugurat la Ploieşti cel mai mare mall din Europa de Sud-Est - AFI Palace.