Din punctul de vedere al ţării noastre, a explicat ambasadorul, relaţia cu Kazahstanul e una deosebit de bună. În acest an, valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Kazahstan a fost de aproximativ 975 milioane dolari, cu o scădere însă pricinuită de preţul petrolului. „Cifra de afaceri bilaterală era acum câţiva ani de aproximativ 3,4 miliarde dolari, dar a scăzut foarte mult pe de-o parte din cauza crizei pe care au traversat-o statele lumii şi pe de altă parte din cauza reducerii mari a preţului barilului de petrol. Eu prezint cifrele din punct de vedere valoric, nu şi cantitativ; din acest punct de vedere, este probabil aceeaşi cantitate de petrol tranzacţionat.” Mai exact, exporturile româneşti către Kazahstan însumează 64 milioane dolari, în vreme ce importurile se ridică la 911 milioane dolari.

Un fapt interesant: Kazahstanul este de 10 ori mai mare decât România, iar 99% din elementele din tabelul lui Mendeleev se găsesc aici. „Există un interes major din partea marilor puteri ale lumii - vorbim de Statele Unite, China, Rusia - să fie prezente pe această piaţă; interesul este atât economic, cât şi politic”, a subliniat Cezar Armeanu. „Prezenţa firmelor româneşti pe această piaţă este deosebit de importantă. Am discutat şi cu firmele de aici, sunt interesate să lucreze cu ţara noastră, dar trebuie să recunosc că aici se lucrează instituţional. Atâta timp cât nu vine o aprobare de la membrii guvernului, firmele vor pedala mai greu în ceea ce priveşte asocierea cu alte companii.” El explică faptul că specialiştii din Kazahstan sunt foarte interesaţi să lucreze în domeniul IT-ului cu firme româneşti, adăugând că statul kazah oferă foarte multe facilităţi, iar preşedintele spune tot timpul: „Aduceţi investitori, oferim facilităţi!”. Există şi un program prin care 600 de companii kazahe cu capital de stat vor fi privatizate, amabasadorul menţionând că a trimis în acest sens o invitaţie firmelor de la noi din ţară.

Relaţiile dintre România şi Kazahstan sunt puternice şi datorită acţiunilor întreprinse de partea română de-a lungul ultimilor 25 de ani, consideră Cezar Armeanu. „Pe 16 decembrie 1991, atunci când Kazahstanul şi-a declarat independenţa, România a fost cred primul stat care i-a recunoscut independenţa, iar partea kazahă ştie acest lucru. De asemenea, pe 10 mai anul acesta preşedintele Iohannis a ratificat acordul consolidat de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Kazahstan, suntem între primele 10 state care au făcut acest lucru. Sunt lucruri de care se ţine seama în relaţiile noastre politice, diplomatice şi economice.”

Unul dintre cele mai importante puncte ale mandatului său se leagă de deschiderea unei linii aeriene directe între Bucureşti şi Astana. Motivaţia a fost simplă: durata zborului este de minimum 12-14 ore şi este foarte greu pentru un om de afaceri să facă acest drum, consideră demnitarul. „Ca să stai şi câteva ore în aeroport, atunci când ai escală, e deja prea mult. Bucureştiul poate deveni un hub pentru ţările din zonă, se poate zbura pe Almatî sau Astana şi apoi în China.”

Există cinci programe de interes naţional lansate de preşedintele Nazarbaev, unul dintre ele fiind programul anticriză. El doreşte ca până în anul 2030 statul kazah să fie între primele 30 de puteri economice ale lumii, explică ambasadorul Cezar Armeanu, şi are teme concrete în acest sens. Spre exemplu, dezvoltarea bazată pe cunoaştere, industrializarea accentuată, economia întâi şi apoi politica, diversificarea economiei sau asigurarea stabilităţii sociale, securitatea în ceea ce priveşte siguranţa feroviară sau asigurarea unor sisteme rutiere. „E important de spus şi că în Kazahstan nu se vând terenuri - ei închiriază sau concesionează pe o anumită perioadă de timp. Dar dacă faci investiţii, ai o scutire de la anumite taxe şi impozite timp de 10 ani”, arată ambasadorul.

În 16 iunie, Administraţia Naţională a Portului Constanţa a semnat un acord cu Asociaţia transcaspică de transport (The International Association of the Trans-Caspian International Transport Route, TCITR), ceea ce înseamnă deschiderea Portului Constanţa pentru comerţul cu India, China, Iran, Kazahstan, Azerbaidjan şi Georgia. „România va fi o poartă pentru Asia”, spune ambasadorul România la Astana. „Iar noi vrem să fim principalul partener al kazahilor în accesul pe piaţa Uniunii Europene şi în zona balcanilor. Vrem să fim partenerul lor strategic în acest sens, i-am sprijinit şi o facem în continuare într-o serie de demersuri la nivel internaţional, inclusiv cu acest eveniment. S-a luat decizia să se organizeze aici încă din 2012, când România deţinea preşedinţia Biroului Internaţional al Târgurilor. I-am sprijinit în 2010 să facă parte din OSCE, iar anul acesta să facă parte din Consiliul de Securitate al ONU.”