De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticile devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

Pe 21 ianuarie 2016, într-unul dintre evenimentele din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, a fost lansată „Declaraţia Companiilor din Industriile Farmaceutică, de Biotehnologii şi de Diagnostic cu privire la combaterea rezistenţei la antimicrobiene”. La publicarea sa, în urmă cu un an, declaraţia a fost redactată, însuşită şi semnată de 85 de companii şi nouă asociaţii globale din industriile farmaceutică, de diagnostic şi de biotehnologii. Trei luni mai târziu, numărul semnatarilor ajunsese la 98 de companii şi 11 asociaţii din industrie, din 21 de ţări.

Al doilea pas a fost făcut în toamna anului trecut, când, înaintea întâlnirii la nivel înalt pe tema rezistenţei la antimicrobiene, din cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (AGONU), 13 companii farmaceutice de vârf au prezentat un nou plan de acţiune, cu patru angajamente majore pentru reducerea rezistenţei la antimicrobiene, pe care îşi propun să le îndeplinească până în 2020. Aşadar, sunt semnale clare că tot mai multe companii şi asociaţii sunt conştiente de pericolul pe care îl reprezintă pentru societate rezistenţa la antimicrobiene.

În mod concret, cele patru mari direcţii ale planului de acţiune stabilit sunt: să reducă impactul producţiei de antibiotice asupra mediului înconjurător, să se implice în activităţi de promovare a utilizării de antibiotice doar de către pacienţii care au nevoie de ele, să îmbunăţescă accesul la antibioticele şi vaccinurile existente şi viitoare şi să valorifice oportunităţile de colaborare deschisă între industrie şi sectorul public. Printre companiile semnatare ale strategiei se numără Allergan, AstraZeneca, Cipla, DSM-Sinochem Pharmaceuticals, F. Hoffman-La Roche, GSK, Johnson & Johnson, Merck & Co., Novartis, Pfizer, Sanofi, Shionogi & Co., Wockhardt.

„Factorii globali ai crizei rezistenţei la antibiotice rămân aceiaşi şi în cazul României. Diferenţa faţă de alte state ale UE ar putea veni din educaţia deficitară a pacientului privind efectele unui consum exagerat de antibiotice şi automedicaţia, însă nu există date statistice care să confirme acest aspect”, declară Eduard Prisăcariu, director medical al filialei locale Sanofi, una dintre companiile semnatare a declaraţiei de la Davos. „Nu există niciun studiu referitor la cauzele automedicaţiei excesive în România, putem doar considera că lipsa de timp, programul aglomerat al medicilor, accesul la internet şi social media sunt printre principalele cauze ale informării deficitare, lacunare, incorecte, care stă la baza unui comportament greşit privind administrarea de medicamente”, afirmă reprezentantul Sanofi.

În opinia lui, criza rezistenţei la antibiotice este cauzată de utilizarea greşită şi excesivă a antibioticelor de-a lungul anilor, precum şi de faptul că activităţile de cercetare şi dezvoltare ale companiilor farmaceutice în acest domeniu s-au redus considerabil. Mai mult, „dezvoltarea de noi antibiotice de către industria farmaceutică a încetinit considerabil din cauza obstacolelor economice şi a procesului complex de aprobare a punerii pe piaţă de către autorităţile competente. Dintre cele 18 cele mai mari companii farmaceutice din lume, 15 au abandonat domeniul antibioticelor”, adaugă Prisăcariu. 

La nivel local, pentru combaterea acestui fenomen, ar trebui să fie luate în considerare deopotrivă îmbunătăţirea măsurilor de supraveghere şi control al bolilor infecţioase prin identificarea agenţilor patogeni şi a sensibilităţilor acestora la antibiotice, dar şi creşterea numărului de acţiuni educative privind tratamentul corect, sub îndrumare medicală, mai spune directorul medical al Sanofi. Raportat la contribuţia companiei în acest sens, pe lângă strategia semnată la Davos, Prisăcariu spune că promovarea comercială a antibioticelor Sanofi de către specialişti conţine şi o componentă educaţională, „de la materialele promoţionale în care am inclus mesajul de informare, până la discursul colegilor noştri care interacţionează cu pacienţii”. 

Primele şase luni din 2016 au adus o schimbare importantă pentru Sanofi, care a pierdut poziţia de lider al pieţei pe segmentul producătorilor, deţinută timp de doi ani, în favoarea companiei americană Abbvie, care în 2015 ocupa locul 11, cu o cotă de piaţă de 2,57%. Creşterea Abbvie, la o cotă de piaţă de 12,4% anul trecut, a venit în contextul decontării medicaţiei pentru hepatita virală cronică. Astfel, brandul Viekirax, a cărui comercializare a început în luna mai 2015, a înregistrat în perioada ianuarie - iunie 2016 vânzări de peste 580 milioane lei.

În România, Sanofi a deţinut, aşadar, o cotă de piaţă de 6,8% în perioada iulie 2015 - august 2016, potrivit datelor Cegedim, rezultate realizate împreună cu Zentiva, divizia de medicamente generice, ce face parte dintr-o reţea europeană, pe care acţionarii grupului francez doresc să o vândă. Zentiva este liderul pieţei autohtone de generice din punctul de vedere al volumelor, potrivit datelor de pe site-ul propriu. Aproximativ 39 milioane de cutii de medicamente Zentiva au ajuns în casele românilor în 2015.

Despre proporţiile globale ale fenomenului de automedicaţie vorbeşte şi Răzvan Bosînceanu, preşedinte RASCI (Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente fără Prescripţie, Suplimente Alimentare şi Dispozitive Medicale - cea mai nouă asociaţie din cadrul industriei farmaceutice din România). „Automedicaţia se întâlneşte peste tot în lume, nu este ceva specific României. Credem că soluţia nu este de a reduce automedicaţia, cât mai degrabă de a educa şi informa corect consumatorul pentru ca automedicaţia să fie un act responsabil, cu beneficii reale asupra stării de sănătate a acestuia”, declară Bosînceanu. 

Spre exemplu, consumatorul trebuie să ştie şi să fie conştient că, deşi se eliberează fără reţetă, anumite produse – cum ar fi cele din categoria OTC-urilor (medicamente eliberate fără prescripţie medicală), suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale – ar trebui să fie consumate la recomandarea medicului sau farmacistului. În opinia sa, în special producătorii de medicamente sunt obligaţi să se asigure că informaţiile furnizate consumatorilor sunt corecte. De asemenea, farmaciştii au responsabilitatea profesională de a recomanda, când circumstanţele o cer, consultaţii medicale, mai spune preşedintele RASCI.