Întrebată care este contribuţia companiei Antibiotice la fenomenul de consum raţional de medicamente, Moşneguţu declară că implicarea şi susţinerea campaniilor de informare corectă asupra utilizării antibioticelor reprezintă principala strategie, realizată atât prin asociaţiile profesioniştilor din domeniul sănătăţii, cât şi alături de asociaţii studenţeşti sau asociaţii ale pacienţilor. „Deoarece prin intermediul companiei noastre antibioticele ajung în mâinile a milioane de profesionişti din domeniul sănătăţii şi salvează vieţi, preţuim cu grijă aceste «miracole» şi considerăm că este importantă raţiunea şi creşterea nivelului de informare, pentru păstrarea eficacităţii acestei preţioase resurse terapeutice pe termen lung”, declară directorul medical al Antibiotice.

Cel mai frecvent, automedicaţia cu antibiotice este generată de lipsa corectă de informare, consideră Moşneguţu. „De exemplu, mare parte dintre pacienţi nu ştiu că antibioticele nu combat febra sau durerile şi că aceste simptome asociate unor boli infecţioase nu se tratează astfel. De cele mai multe ori, în baza unor simptome similare în trecut, pentru care au primit tratament pe bază de antibiotice de la medic, pacienţii cred că au suficientă cunoaştere pentru a-şi administra singuri un antibiotic”, spune reprezentanta producătorului de medicamente.  Pe de altă parte, în opinia sa, nu ar trebui să vorbim de „reducerea consumului”, ci de „un consum raţional” de antibiotice, a cărui strategie ar trebui să însumeze un plan cu măsuri pentru toate domeniile de utilizare şi la nivelul tuturor celor implicaţi în utilizarea antibioticelor. „Pentru a nu ne întoarce în era pre-antibiotică, de importanţă primordială sunt atât investiţia în dezvoltarea unor noi antibiotice, cât şi utilizarea raţională a celor pe care le avem, doar atunci când trebuie, pe durata potrivită de timp şi diferenţiat”, consideră reprezentanta Antibiotice.

Cele mai recente date arată că în primul semestru din 2016 vânzările companiei Antibiotice au fost de circa 128 de milioane lei, la preţ de producător, conform Cegedim, companie de analiză şi studii de piaţă ce furnizează date de marketing şi vânzări pentru industria farmaceutică. Următorul clasat, GlaxoSmithKline, a înregistrat în aceeaşi perioadă puţin peste 40 de milioane de lei, însă, de la închiderea fabricii Europharm din Braşov (februarie 2016), acesta nu mai produce medicamente în România. Următorii clasaţi sunt la distanţă relativ mare de cei doi şi nu au procese complete de producţie în România, conform aceleiaşi surse. Per total, în semestrul I al lui 2016, vânzările de antibiotice în farmacii au fost de 229,2 milioane de lei la preţ cu amănuntul, faţă de o valoare de 503,5 milioane lei în 2015. Pentru perioada menţionată, scăderea totală a fost de 20% în valoare şi de 10% în zile de tratament, mai arată Cegedim. „Cel mai frecvent folosite antibiotice sunt amoxicilina, simplă sau în combinaţie cu acid clavulanic, cefuroxim, ciprofloxacina, ampicilina şi claritromicina”, spune Petru Crăciun, directorul general al Cegedim.

Este relativ dificil de preconizat un trend raportat la consumul de antibiotice. Pe de o parte există o tendinţă de scădere - atât din cauza disfuncţionalităţilor pieţei farmaceutice (generate de reducerea preţurilor etc.), cât şi din cauza dificultăţilor de acces şi a ritmului slab de descoperire a unor antibiotice noi. Pe de altă parte, există o tendinţă de stagnare, deoarece obiceiurile de prescriere se schimbă destul de lent. Ar fi posibilă însă şi o creştere a numărului de situaţii în care folosirea antibioticelor este o opţiune, pe fondul creşterii riscului infecţiilor, enumeră reprezentantul Cegedim. „Din fericire, situaţia în care se găsea România acum 20 ani, în care antibioticele erau pe primul loc ca grupă terapeutică utilizată, s-a schimbat de câţiva ani buni”, subliniază Petru Crăciun.

La nivel general, piaţa farmaceutică locală a înregistrat o scădere de 6,12% în perioada iunie 2015 - mai 2016, primul semestru aducând, însă o schimbare în clasamentul producătorilor, după ce grupul francez Sanofi a pierdut poziţia de lider. Potrivit datelor Cegedim Romania, citate într-un raport al Antibiotice Iaşi, în 2015 piaţa farma s-a redus cu 4,7% comparativ cu 2014, vânzările totale de medicamente fiind de 11,7 miliarde de lei; aceasta a fost prima scădere a pieţei din ultimii zece ani. Scăderea valorii vânzărilor din 2015 a fost determinată de reducerile de preţ la medicamentele pe bază de prescripţie şi de modificările legislative privind modul de compensare al medicamentelor, mai arată raportul. Compania Antibiotice se afla la jumătatea anului trecut între primele cinci companii din top 20 al căror portofoliu înregistrează creşteri comparativ cu perioada similară din 2015: Abbvie (+440%), Menarini (+6,1%), Antibiotice (+3,3%), Sun Pharma (+1,2%) şi Bayer AG (+1%).

La nivel european, există state în care au fost deja aplicate planuri de utilizare raţională a antibioticelor, iar efectele au început să se vadă; unele măsuri sunt puse în practică şi pe piaţa locală. De pildă, a fost interzisă folosirea antibioticele de uz veterinar pentru a accelera ritmul de creştere a animalelor; a fost limitată şi utilizarea profilactică a substanţelor antimicrobiene pentru animale sau în agricultură. Mai mult, în concordanţă cu recomandări ale Agenţiei Europene a Medicamentului şi Comisiei Europene, ar trebui desemnate anumite clase de substanţe antimicrobiene care să fie rezervate exclusiv tratamentului uman, şi nu în agricultură sau în domeniul veterinar.

Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent.