RĂZBOIUL POMPELOR

Dacă aceste războaie privind resursele sunt pe termen lung, cu strategii care însă trebuie concepute de acum, un alt conflict se derulează zilnic: cel dintre companiile petroliere, politica lor de preţuri şi consumatorul român.

Potrivit statisticilor europene de pe data de 18.03.2013, România avea cea mai ieftină benzină din Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai reduse preţuri la motorină.

Problema este că statisticile europene nu fac o comparaţie şi cu venitul încasat de fiecare cetăţean al UE. La începutul acestui an, Bloomberg a făcut o selecţie de 60 de ţări pe care le-a ordonat în funcţie de preţul pe galonul de benzină şi de aşa-numitul indicator "suferinţă la pompă" care practic măsoară cât la sută din venitul mediu zilnic al unui locuitor din ţările analizate se duce pentru a cumpăra acel galon de carburant. În medie, un galon este echivalentul a 4,5 litri. În acest clasament lucrurile nu mai stau la fel de bine pentru România, ţara cu cel mai ieftin litru de benzină din Europa. Astfel, piaţa locală este a opta la nivel global în ceea ce priveşte "suferinţa la pompă" pentru că aproape 7% din tot ceea ce câştigă în medie un român într-o zi este nece-sar pentru a cumpăra un litru de benzină.

Dacă se ia în considerare faptul că un plin este format din circa 55 de litri de benzină, rezultă că un român ar trebui să muncească 4 zile la rând, fără a mai cheltui pe nimic altceva, pentru a şi-l permite. Asta chiar şi în contextul în care România îşi asigură din producţia internă circa 40% din necesarul intern de petrol. Datele prezentate de Bloomberg arată că în medie un litru de benzină costă circa 1,5 dolari, în timp ce venitul mediu zilnic al unui român este de 22 de dolari. Astfel, din ceea ce câştigă într-o zi un român nu-şi permite nici măcar 15 litri de benzină. Ultimele preţuri publicate de Petrom arată că un litru de benzină a coborât acum sub 6 lei pe litru, ceea ce înseamnă 1,7 de dolari.

România şi Bulgaria sunt singurele două ţări membre ale UE care se află în topul primelor zece ţări care au cel mai mult de suferit când vine vorba de efortul financiar necesar pentru a cumpăra un litru de benzină. Alături de ele mai sunt în top zece Pakistan, unde un sfert din câştigul zilnic este necesar pentru a achiziţiona un litru de carburant, India, Nigeria, dar şi Turcia.

La polul opus sunt Kuweit, unde din venitul mediu zilnic un consumator poate achiziţiona peste 680 de litri de benzină, Emiratele Arabe Unite, unde după o zi de lucru un locuitor poate să-şi cumpere aproape jumătate de tonă de benzină, şi SUA, unde efortul financiar pentru a cumpăra un litru de benzină nu reprezintă decât 0,52%. Petroliştii nu leagă însă niciodată politica de preţ aplicată local la condiţiile de piaţă din România, la nivelul de suportabilitate al consumatorilor, ci numai la taxe, curs de schimb şi preţul petrolului. Această "treime" fără nicio legătură cu veniturile din România a iscat în 2011 proteste în bezinării. Cererea de carburanţi a scăzut şi anul trecut, dar afacerile companiilor petroliere au crescut datorită scumpirilor. Anul trecut, la nivel oficial a existat ideea introducerii unei formule de calcul prin care preţul carburanţilor să poată fi plafonat, dar drumul de parcurs de la idee la implementare de cele mai multe ori în România se dovedeşte imposibil.

Cert este că în acest moment România este implicată pe multe fronturi de luptă în domeniul energetic, fie că este vorba de gaze de şist, energie convenţională, energie verde, rezervele din Marea Neagră. Fără decizii ferme, victima sigură a acestor declanşări de forţe riscă să fie - mai mereu - consumatorul final chiar şi în ciuda faptului că tot acest potenţial ar trebui să fie un factor de creştere şi bunăstare pentru România.