La sfârşitul anului 2008, conducerea companiei avea alte planuri pentru managerul care schimbase deja cinci ţări. România avea să fie următorul punct de pe harta lui: „Am avut succes în creşterea unei afaceri mici, prin urmare noua misiune era de a conduce o companie puternică într-o piaţă foarte matură“. Legat de mutarea în România i-a rămas întipărită în minte negocierea chiriei pentru apartamentul în care avea să locuiască cu familia, apartament pentru care i s-a cerut suma de 8.000 de euro/lună. Îi spunea agentei care se ocupa de contract că urmează să se întâmple ceva important în piaţă, criza, însă ea încerca să îl convingă că aceasta nu va veni niciodată. Criza a venit însă mai repede decât Batoux însuşi se aştepta, iar el a părăsit apartamentul respectiv după şase luni.

Prima decizie pe care a luat-o în conducerea companiei Danone din România a fost o vacanţă de trei zile cu echipa care forma managementul Danone, cu scopul de a construi strategia companiei. „Cele trei zile petrecute în Breaza au rămas întipărite în mintea foştilor colegi de la Danone.“ În cele trei zile, Batoux s-a concentrat pe înţelegerea frustrărilor reprezentanţilor companiei din România şi a observat că majoritatea erau legate de activităţile concurenţei. Prin urmare, una dintre deciziile cheie pe care le-a luat a fost să îi oprească din a se uita la ce fac ceilalţi şi să-i determine să se concentreze pe propria afacere. A condus compania timp de trei ani, perioadă în care aceasta a ajuns de la o cifră de afaceri de 435 milioane lei în 2009 la 503 milioane lei în 2011. Pentru a avansa totuşi într-o poziţie superioară în Europa de Vest, intervenise din nou necesitatea de a avea pregătire în domeniile marketing şi vânzări. 

Batoux nu se gândise la a-şi continua cariera într-o altă companie, însă Coca-Cola Helenic Bottling Company i-a bătut în acea perioadă la uşă prin intermediul unei companii de recrutare. Compania de îmbuteliere se ocupă de managementul întregii afaceri, cu excepţia brandului, parte de care este responsabilă Coca-Cola Company, condusă în România şi Moldova de Petre şandru. Managementul unei companii de patru ori mai mare decât Danone precum Coca-Cola HBC şi preluarea conducerii asupra departamentelor de vânzări, finanţe, resurse umane, procurement, manufactură, supply chain, cu excepţia marketingului, era o alegere atractivă pentru managerul limitat în cadrul Danone de lipsa de pregătire în marketing. A ales să facă pasul în industria băuturilor răcoritoare urmându-l pe Călin Drăgan, care a condus mai bine de şase ani subsidiara locală a companiei greceşti şi a fost avansat ca director de operaţiuni în cadrul sistemului Coca-Cola din Japonia. Stephane Batoux nu a interacţionat prea mult cu Drăgan, însă îşi aminteşte că, la o lună după ce a acceptat postul, a primit un telefon de la un număr de Japonia, prin care Călin Drăgan îşi manifesta susţinerea. 

2012, primul an când s-a aflat la conducerea companiei, a fost unul uşor din punctul de vedere al managerului. Piaţa băuturilor răcoritoare era în creştere, corelată cu factorii externi şi cu situaţia macroeconomică a ţării, iar creşterea s-a văzut în profitul de 33 de milioane de euro şi în cifra de afaceri de 435 milioane de euro a companiei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior. Anul trecut a fost însă mai dificil, ţinând cont că piaţa s-a aflat în declin pe seama scăderii consumului. Deşi reprezentanţii companiei nu oferă detalii despre evoluţia profitului şi a cifrei de afaceri, vânzările au scăzut cu 9% în volum. Declinul pieţei a fost însă mai rapid decât scăderea vânzărilor CCHBC; cu alte cuvinte, compania a luat din cota de piaţă a competitorilor săi, între care cei mai puternici sunt QAB (cifră de afaceri de 142 de milioane de euro în 2012, cu mărci precum Pepsi, Prigat, Lipton), Romaqua (cifră de afaceri de 135 de milioane de euro în 2012, cu Borsec, Giusto sau Aquatique), Tymbark (cifră de afaceri de 63 de milioane de euro în 2012, cu Tymbark şi Tedi) şi European Drinks (cu mărci ca Frutti Fresh). Sub conducerea lui Batoux, compania a lansat anul trecut o nouă linie de producţie la fabrica de la Ploieşti pentru produsul Cappy Pulpy, în urma unei investiţii de 22 milioane de euro.

România a devenit prin aceasta un „hub regional“ pentru grupul american datorită exporturilor în Ungaria, Bulgaria sau Elveţia, exporturi care reprezintă, la mai puţin de şase luni de la finalizarea investiţiei, 50% din producţia brandului Cappy Pulpy. „Afacerea de aici are un impact nu numai în România, ci şi la nivelul regiunii, jucând un rol foarte important în cadrul grupului Coca-Cola HBC, cu activităţi în 28 de ţări. În rândul acestora, ţara se menţine în top cinci“, declara Stephane Batoux 
într-un interviu anterior pentru Business Magazin.