„Fără background în vânzări şi marketing, nu există posibilitatea de a avansa spre o poziţie de general manager“, a fost răspunsul clar al şefului său. Din acel moment, a realizat că trebuie să caute o altă companie pentru a avansa, a început „să deschidă ochii şi urechile“, să fie atent la conexiunile făcute din poziţia pe care o ocupa în procurement în acel moment. şansa a venit din ţara natală, din Paris, când i s-a propus o poziţie în cadrul Danone, chiar de către directorul din Franţa al companiei, Bernard Hours, devenit directorul adjunct al grupului. A pus, încă din primele zece minute de discuţie, condiţia unei posibile funcţii de director general.

Singura promisiune pe care a primit-o Batoux a fost că, în cadrul grupului Danone, nu există limitările prezente în compania în care el lucrase anterior. „Deşi, Stephane, nu există niciun general manager în Danone care să aibă un background în procurement.“ Francezul a acceptat noul loc de muncă şi a semnat contractul cu Danone, companie în cadrul căreia a avansat rapid, ajungând şeful departamentului de procurement pentru divizia de achiziţii a companiei 
într-un interval de timp destul de scurt. Este un alt episod despre care actualul director general al Coca-Cola HBC România şi Moldova îşi aduce aminte cu lux de amănunte. „Am primit un mesaj de la managerul general, care voia să mă vadă la 9 dimineaţa în biroul, lui şi mi-am spus: Oh, Doamne, voi fi concediat“. Directorul general voia de fapt să îşi exprime mulţumirea faţă de activitatea lui Batoux şi să îl anunţe personal că va fi promovat în cadrul consiliului director al diviziei de lactate ca şef al diviziei de procurement în cadrul grupului. „Mi-a spus: nu pari foarte fericit de promovare. Iar eu i-am adus aminte că, la interviul avut în urmă cu cinci ani, îi cerusem două lucruri: să călătoresc şi să am posibilitatea de a fi general manager.“

Acela a fost momentul când Batoux a simţit că „a încheiat deal-ul“ cu managementul Danone. După 18 luni în noua poziţie, a fost promovat ca director de operaţiuni al grupului, funcţie în care era responsabil nu doar de procurement, dar şi de manufactură şi de supply chain. şi-a împlinit şi visul de a călători, pentru că noua funcţie era pentru operaţiunile din Rusia ale Danone. În ianuarie 2004 s-a mutat la Moscova - adaptare despre care îşi aminteşte că a fost dificilă, deşi vorbea limba rusă încă din copilărie, la iniţiativa tatălui său. La scurt timp, a primit şi misiunea de a conduce operaţiunile companiei din Ucraina, tot de la biroul din Moscova. „În acea perioadă, afacerea Danone din Ucraina era un fel de start-up, un business de cinci milioane de euro aflat într-un apartament din mijlocul oraşului Kiev.“ După o perioadă de un an în care s-a ocupat de conducerea operaţiunilor din ambele ţări, a revenit la scopul său de obţinere a funcţiei de general manager şi a renunţat la misiunea din Moscova pentru a se dedica creşterii afacerii din Ucraina.

În iunie 2005 s-a mutat împreună cu familia în Kiev, iar perioada care a urmat a fost, potrivit spuselor managerului, una dintre cele mai interesante din viaţa lui. „Mi s-a oferit şansa să învăţ, din poziţia de general manager, toate funcţiile, de la vânzări, supply chain, etc, toate lucrurile pe care nu le ştiam, la scală mai mică.“ În acelaşi timp, managerul recunoaşte că s-a bucurat de perioada boomului economic, în care „simţeam că stau într-un Ferrari pe care nimeni nu l-a mai atins şi am început să accelerez“. Până în momentul în care a părăsit Ucraina, în 2008, afacerea crescuse până la 70 de milioane de euro, atât organic, dar şi prin cumpărarea unui jucător local, achiziţie ajutată de cunoştinţele sale de limba rusă. Creşterea din Ucraina a fost recunoscută de către reprezentanţii echipei drept „cea mai rapidă creştere din grup, la nivel mondial“. Iar bonusul a fost pe măsură. Deşi Batoux este discret şi nu oferă cifre exacte, glumeşte spunând că a reuşit, prin bonusurile primite în urma misiunilor din Ucraina şi Rusia, să îşi cumpere o casă în apropierea lacului din oraşul francez Annecy.