"Sa nu ma intelegeti gresit, nu mi-e frica de obstacole: am trecut peste destule de cand am venit in Romania, cei mai mari dusmani ai businessului fiind recuperarea datoriilor de la CFR (de unde CEZ are de recuperat 215 milioane de lei - n.red.), dar si faptul ca a fost scump sa ne procuram energia si in felul acesta am pierdut foarte multi consumatori eligibili", povesteste Veskrna, care nu isi mai construieste strategia viitoare pe clienti eligibili, neavand in plan sa rascumpere cumva portofoliul pierdut. "Ar fi prea scump. Strategia viitoare e in clientii casnici. Ideea e sa detinem controlul asupra costurilor si sa detinem controlul in general."

Privind la ultimii ani, dintre companiile din energie de pe piata locala, CEZ pare ca s-a miscat cel mai mult - a intrat si a iesit din proiecte, a pompat peste un miliard in energie eoliana, a cumparat un proiect hidro si este in discutii pentru proiecte noi. Toata aceasta libertate de miscare vine dintr-o alta decizie a CEZ si anume aceea de a cumpara pachetul minoritar al companiei de la statul roman si Fondul Proprietatea. Compania a platit 374,9 milioane de euro pe 49% din companie (229 milioane de euro fiind platite Fondului Proprietatea pentru 30% din actiuni), insa Veskrna considera ca asta i-a facut sa fie operatorii celui mai mare parc eolian din Romania acum: "Libertatea de a lua decizii, cand ai 100% din actiuni, e extraordinara; nu mai am frustrari legate de faptul ca nu pot face una sau alta din cauza minoritarilor, sunt liber acum". Iar faptul ca acum este un producator de energie eoliana ii mai aduce o multumire managerului: "Eu sunt mandru ca CEZ, care e o companie mica dintr-o tara mica, a reusit sa faca in Romania un parc eolian mare, depasind companii gigant din tari mari precum Italia sau Germania (Enel, respectiv E.ON - n.red.)". Si cele doua companii intrate in Romania odata cu privatizarea altor distributii de energie au in plan proiecte de productie a energiei: Enel deja a instalat 64 MW si are in plan atingerea a 400 MW in urmatorii patru ani, iar E.ON are in plan instalarea a 112 MW in Vaslui si alte proiecte in Dobrogea.

Lipsa surselor proprii de energie l-a convins pe Jan Veskrna ca, de-a lungul ultimilor sase ani, sa se implice in orice proiect avantajos de productie de energie, pentru a rezolva aceasta problema. In 2008, CEZ a intrat in doua proiecte mari: centrala de la Galati (un proiect de 400 MW putere instalata in cogenerare, in parteneriat public privat si cu o valoare de 400 de milioane de euro) si in compania de proiect de la Energonuclear, care urma sa se ocupe de proiectarea, finantarea si constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Pe rand, ambele proiecte au iesit din planurile CEZ: intai Galati ("am renuntat la proiectul de la Galati dupa o intalnire interna a sefilor din CEZ, cand s-a luat decizia ca, din cauza crizei financiare, compania sa se focalizeze pe free cash flow") si un an mai tarziu, in 2009, Cernavoda ("la Nuclearelectrica, totul a fost foarte fluctuant, iar asteptarile CAPEX erau foarte mari; ne-am intrebat atunci de ce sa mai incercam sa colaboram cu statul roman cand prioritatea lor e alta"). In cazul Nuclearelectrica, Veskrna considera ca Romania ar trebui sa investeasca in energie nucleara, deoarece este o sansa pe care Romania nu ar trebui sa o rateze. In cazul termocentralei insa, lucrurile sunt mai personale: "Cogenerarea e dragostea mea. De aceea am incercat sa imbunatatesc evaluarea proiectului de la Galati, dar pana la urma nu am reusit sa il pastram; acolo era un sistem de productie in ciclu combinat pe care noi avem foarte multa experienta si care este singura sansa a Romaniei de a deveni exportator de energie si nu importator net".

Jan Veskrna crede acum ca investitorii ar trebui sa se opreasca un pic din goana dupa energie verde si sa reconsidere lucrurile: "Trebuie sa revenim la cogenerare; e foarte dificil ca business, dar merita investit pentru ca acum nu mai ardem carbuni cum ne trece prin cap si omoram planeta. Sistemele sunt cu totul altele si este important pentru echilibrul energetic". Nu numai Veskrna sustine domeniul: productia de energie in cogenerare este incurajata si de guvern printr-o schema de sprijin prin care autoritatile estimeaza ca vor aloca 17,2 miliarde lei pentru aproximativ 500 de companii. De asemenea, consumatorilor li se va impune o contributie lunara, directionata catre producatorii in cogenerare In perioada 2010-2023.

Nu este vorba numai de sansa Romaniei la mijloc, ci si de sansa CEZ de a produce energie fara a depinde de forta vantului si de reglementarile UE sau ale statului roman privind energia eoliana. Dar, in lipsa de proiecte pe nuclear sau cogenerare, Veskrna s-a concentrat pe energie verde. Tot in 2008, CEZ a cumparat de la Continental Wind Partners (care la randul lor cumparasera de la dezvoltatorul local Monssom Alma) proiectul de energie eoliana de la Fantanele si Cogealac, de 600 MW, ale carui costuri totale - de la achizitie si pana la punerea in functiune - erau de 1,1 miliarde de euro. Compania a inceput constructia parcului in 2009 la Fantanele, unde anul trecut a si produs energie eoliana.

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>