Pentru el, Romania a fost un mare pas inainte, nu doar din punctul de vedere al dimensiunii operatiunilor pe care le-a preluat, dar si al complexitatii industriei si nivelului de competitie. Piata numara 24,6 milioane de utilizatori pe care ii impart patru operatori de telefonie mobila - Orange, Vodafone, Cosmote si RCS&RDS cu serviciul Digi Mobil.

"Deja nu se mai poate spune ca este o piata emergenta", considera Inaki Berroeta,. Este insa o piata atipica si extrem de dificila, cu o competitie dura, unde pentru a atrage clienti companiile s-au lansat intr-un razboi al preturilor si al ofertelor cu cat mai multe minute incluse. Iar contractia din ultimii ani a intregii industrii pe fondul problemelor economice si a diminuarii consumului si puterii de cumparare a consumatorilor de la peste 2,5 miliarde de euro in 2008 pana la 2,25 miliarde de euro anul trecut, conform unui raport realizat de compania de consultanta A.T. Kearney, n-a facut decat sa inrautateasca situatia.

Probleme sunt, in mod evident, in mai toate pietele europene, insa din punctul de vedere al preturilor, telecomul romanesc pare sa fi ajuns la un nivel minim prin comparatie cu alte tari. Consumatorul tipic de telefonie mobila vorbeste intr-o luna la telefon 171 de minute, mai mult decat dublu fata de nivelul de 84 de minute inregistrat in urma cu cinci ani, dar cheltuie pentru aceste servicii din ce in ce mai putin - 6,3 euro pe luna anul trecut, comparativ cu 11,2 euro in 2006, potrivit raportului A.T. Kearney.

Cel mai mult de suferit de pe urma acestei situatii au avut, cum era probabil de asteptat, operatorii mari, veniturile scazand an de an in ciuda proceselor de optimizare a operatiunilor si de reducere a costurilor operationale derulate. "Afacerile Vodafone sunt deja intr-o situatie mai buna decat anul trecut", apreciaza Inaki Berroeta,. Oprirea declinului din economie si chiar cresterea anumitor sectoare sunt, in opinia lui, principalele semne de imbunatatire, desi admite ca este inca prea devreme sa fie trasa o concluzie cu privire la revenirea pe crestere a domeniului telecom. Perspective bune exista totusi, mai ales in zona internetului mobil si a smartphoneurilor care le permit consumatorilor sa navigheze pe internet.

Cel putin pentru Vodafone, avansul este de 10%. In ansamblu, numarul celor care folosesc mobilul pentru a intra pe internet de mare viteza este de patru ori mai mare decat era la inceput de 2008, cand doar mai putin de un milion de consumatori foloseau acest serviciu. "Modul de comunicare se schimba. Ce se intampla acum mai multi ani pe partea serviciilor de voce vedem acum pentru internetul mobil. Comunicatiile mobile au reprezentat o revolutie, dar datele mobile vor fi probabil chiar mai mult decat atat", este de parere seful Vodafone. Asa se explica si strategia tot mai vizibil concentrata catre acest segment. Inaki Berroeta,vrea practic sa transforme internetul mobil intr-un serviciu pentru oricine. Va incepe cat de curand prin dotarea intregului personal din companie cu un smartphone. Si va continua prin tot mai multe oferte in acest segment.

Internetul mobil este insa doar una dintre componentele noii strategii a lui Inaki Berroeta,pentru Vodafone. Alta are legatura cu reteaua de magazine pe care vrea sa o re-improspateze, atat ca numar, cat si ca aspect, design si experienta oferita consumatorilor. Din momentul in care a ajuns in Romania a inceput sa mearga in magazine pentru a observa si a evalua situatia, lucru pe care il face in continuare, chiar daca "nu mai pot pretinde ca sunt un client obisnuit, pentru ca deja sunt cunoscut de angajati". A citit tot de ce putea in materie de rapoarte financiare si despre piata si a studiat nenumarate prezentari in PowerPoint, desi admite ca ultimele nu sunt tocmai preferatele lui. A petrecut apoi foarte mult timp in intalniri si discutii cu executivi din companie, dar si cu angajati, a facut calculele, a tras concluzii si de-abia dupa aceea s-a apucat sa creioneze strategia. Epoca Lilianei Solomon a fost marcata puternic de componenta financiara, chiar daca nu neaparat pentru ca executivul avea o gandire de director financiar, ci pentru ca masurile de taiere a costurilor erau necesare. Acum, Berroeta pare sa se uite mai putin la cifre si mai mult la ce vor oamenii, fie ei angajati sau clienti.