"Stiu bine mirosul carbunelui, am crescut cu el", povesteste George Brailoiu. Tocmai de aceea lignitul reprezinta urmatorul pas important din businessul KDF. Schema certificatelor de carbon gratuite alocate in perioada 2008-2012 nu se va mai repeta, iar legislatia europeana prevede ca fiecare companie sa isi cumpere cotele de care va avea nevoie pentru a putea produce. In Romania, unde multe dintre companii (in special cele de stat) si-au vandut certificatele de pana acum, 2013 ar putea reprezenta un moment foarte dificil: "In 2013 se va vedea aproape chirurgical lipsa de modernizare si lipsa investitiilor in instalatii", apreciaza Brailoiu, care crede ca multe companii de stat din domeniul energiei se vor vedea puse in situatia de a nu a mai putea produce din cauza ca nu au bani pentru a-si lua certificate. "Eu cred ca in acel moment vor aparea investitori gata sa preia aceste probleme - cum ar fi companiile straine de distributie de energie prezente in Romania, care cunosc bine piata si au interese in Romania." Adrian Manaila, fost membru al BVB, considera de asemenea ca in special complexele energetice vor avea aceste probleme, deoarece au vandut constant surplusul, pentru a face rost de bani pentru cheltuieli curente: "Atunci cand vor fi nevoiti sa cumpere, va fi un moment dificil in special pentru stat - care este actionarul acestor companii si care poate fi obligat de UE la plata unor amenzi de pana la 100 de euro per certificat lipsa". Asa suna legislatia europeana, in conditiile in care pretul mediu din 2010 pentru un certificat a fost cam de 13-15 euro, iar un raport al Société Génerale arata un pret intre 30 si 60 de euro pentru un certificat in 2013. Amenzi s-au dat deja in Romania, cele mai cunoscute cazuri fiind cele ale Oltchim (care a primit amenda de 14 milioane de euro) si TMK Resita (2 mil. euro).

"In 2011, vom avea un an la dispozitie pentru a pregati piata, a educa clientii si a le prezenta ce se va intampla in 2013; mai mult, lucram cu bancile pentru a pregati produse bancare prin care sa se poata finanta achizitia de certificate", spune Brailoiu, care are acum o singura multumire: aceea ca toti clientii sai vor fi protejati sau macar bine informati in 2012. Brailoiu povesteste ca din aceasta pregatire vine si urmatoarea piata pe care se va dezvolta KDF: programele de reducere a emisiilor de carbon. "Nu suntem un simplu broker, ci pregatim programe complexe de retehnologizare si de modificare a structurii combustibilului. Programele de reducere a emisiilor vor fi urmatoarea vedeta pe aceasta piata", explica omul de afaceri, care spune ca va prezenta in primavara lui 2011 primele rezultate ale unui astfel de proiect. Conform unor calcule ale companiei, Brailoiu spune ca acestea i-ar putea aduce profituri de la sute de mii de euro la milioane. Ar fi cel putin interesant pentru omul de afaceri, care lucreaza acum cu marje destul de mici, "de 1 sau maxim 2% din cifra de afaceri". Schimbarea structurii combustibilului este celalalt aspect care l-a atras pe Brailoiu inapoi in Balcani: "Ne-am concentrat pe Romania, Bulgaria si Grecia pentru ca, dincolo de apropierea geografica, mai au in comun si lignitul, ca principala sursa de producere a energiei".

Cand vine vorba de surse de producere a energiei, Brailoiu admite ca e ecologist, desi "nu fanatic": "E adevarat, conduc o masina cu un consum mare (Toyota Land Cruiser cu motor V8 - n.r.), dar barcile pe care navighez sunt cu vele". Pornirile sale ecologiste au fost si motorul pentru investitia pe care a demarat-o in acest an pentru o centrala pe biomasa, la Horezu, in judetul Valcea. Este vorba de o investitie de 17 mil. euro, pentru 4,2 MW putere instalata. "Va fi o centrala mica, performanta, care se va sustine tot timpul singura, iar multumirea mea va fi nu numai profitul, ci si faptul ca localitatea Horezu, care are acum una dintre cele mai scumpe gigacalorii din Romania, o va avea de la anul pe cea mai ieftina". Investitia de la Horezu face parte dintr-un plan mai larg al lui Brailoiu, care ar vrea sa dezvolte mici producatori "verzi": "Chiar cred ca asta e viitorul: investitiile in regenerabile si centralele performante precum cea a OMV Petrom vor inlocui treptat actualii producatori de energie; piata se va schimba si fiecare trebuie sa se pozitioneze cat mai e timp".

"Prima tranzactie bursiera din Romania cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera" - scrie pe un trofeu transparent din biroul lui Brailoiu. Impreuna cu partenerii sai de la Intercapital, George Brailoiu a efectuat prima tranzactie anul trecut, la infiintarea de catre bursa de la Sibiu a primei platforme din Romania unde se pot tranzactiona certificate de carbon. Primita cu entuziasm de brokerii locali, platforma de la Sibex a intermediat pana acum 54 de contracte a cate 100 de certificate fiecare. "Care piata? Tranzactiile spot cu certificate de carbon nu exista in Romania acum", considera Adrian Manaila, care a studiat piata si se pregateste pentru momentul in care legislatia se va clarifica mai bine. Deocamdata, CNVM si jucatorii din piata inca mai discuta intre ei (au fost si cateva procese) pe tema TVA-ului si a incadrarii acestor certificate. La inceput, au fost valori mobiliare. Ca urmare a suspendarii avizului CNVM prin care certificatele de carbon erau clasificate ca instrumente financiare, acestea intra la momentul actual sub incidenta Codului Fiscal. Acum, certificatele de carbon sunt clasificate ca fiind prestari de servicii, pentru care se aplica reglementarile referitoare la TVA. Ca urmare, cotatiile din piata SIBEX pentru certificatele de carbon contin pretul net, fara TVA, iar decontarea lor efectiva are loc conform regimului fiscal al cumparatorilor si vanzatorilor. Fiind purtatoare de TVA, certificatele nu se pot tranzactiona spot, dat fiind ca vanzatorul si cumparatorul trebuie in cele din urma sa se intalneasca pentru decontarea TVA.