Cea mai grea bătălie

„Este evidentă lupta cu percepţiile uşor alterate ale investitorilor, clienţilor sau partenerilor referitoare la modul în care noi, românii, construim afaceri. Pentru a scăpa de etichetarea deloc avantajoasă, avem nevoie de o consolidare masivă a ideilor de afaceri, a companiilor sau a angajaţilor, avem nevoie de o validare continuă a acţiunilor pe care le facem, pentru a face diferenţa dintre vânători de investiţii şi idei care merită. Mai mult decât atât, este nevoie de cunoştinţe avansate de product management şi de consolidare a relaţiei cu fiecare client sau partener activ.“

Alexandra Roată a pornit în urmă cu doi ani la Bucureşti proiectul Softlead, o afacere pe care a dus-o recent la Londra ca să rezolve nevoile companiilor în momentul alegerii extinderii pe alte pieţe. A ales Regatul Unit pentru că ocupă primul loc în topul destinaţiilor de afaceri care deschid drumurile către obţi-nerea unei finanţări sau a parteneriatelor extinse. „Aş îndrăzni să fac o uşoară glumă. Ne-a fost greu să ne obişnuim cu normalitatea. Totuşi, partea dificilă este să le câştigi încrederea, că eşti o firmă serioasă şi că ai mers acolo pe termen lung“, spune şi antreprenorul Cătălin Chiş, antreprenor, proprietar al grupului de firme Ac-tive Power Solutions, cu activităţi în domeniul IT (vezi şi pagina 48). Clujeanul admite că există o anumită rezervă a britanicilor faţă de persoanele şi faţă de companiile noi, aflate la început, fără să sesizeze însă o dis-criminare faţă de români, dat fiind că oamenii de afaceri sunt mai deschişi şi mai lipsiţi de idei preconcepute, dar şi mai serioşi: „Am remarcat un nivel înalt de seriozitate. Este o stare absolut normală să stabileşti întâlniri cu săptămâni înainte şi ele să se concretizeze, în comparaţie cu România, unde, şi dacă ai o întâlnire confirmată, poţi avea surprize cu o oră înainte“.

Şi antreprenoarea Ozana Giuşcă a remarcat diferenţe în regulile de business. Spre deosebire de români, a constatat că britanicii au coloană vertebrală şi nu ies din cuvântul dat, deşi uneori sunt greu de descifrat. „Ei vorbesc cu subînţelesuri, iar românilor le este greu să îi înţeleagă. Românii sunt mai direcţi, iar britanicii se supără când cineva li se adresează în stil românesc, aspect valabil atât în business, cât şi în viaţa de zi cu zi. Este o mare diferenţă culturală.“ A remarcat şi un plus de eficienţă în organizarea timpului de lucru, dar şi diferenţe legate de interacţiunea umană. „Aici oamenii se întâlnesc ca să facă treabă, nu ca să vorbească şi să mai vorbească şi să mai bea o cafea. Sunt oameni de acţiune. În Londra rezolv o problemă de business printr-un e-mail sau o scurtă discuţie telefonică, în timp ce în România proprietarii de companii cer să se întâlnească cu mine, adică să pierd timp în trafic, politeţuri de meeting, şi, în loc să-mi ia 20 de minute, aceeaşi problemă cu acelaşi rezultat durează trei ore.“

Antreprenorii chestionaţi de Business Magazin agreează că Londra oferă posibilitatea de accesa mult mai uşor decât în România programe de sprijin, iar deschiderea către businessuri bazate pe tehnologie este imensă. Potenţial imens există şi în construcţii şi amenajări, iar românii au sesizat că pot emigra şi deveni nu doar muncitori, ci şi angajatori de forţă de muncă autohtonă. „Am văzut multe afaceri în construcţii, transport, servicii de curăţenie, amenajări interioare, dezvoltare IT. Este evident de ce: au nevoie de multă forţă de muncă, iar aceasta provine tot din România pentru că este mai ieftină“, spune Ozana Giuşcă.

Antreprenorul George Beţianu, stabilit de 24 de ani la Londra, le spune tuturor că încercarea merită: „Am plecat cu 50 de dolari în buzunar şi am învăţat câteva cuvinte în engleză în avion. Acum am o companie de taxi cu 200 de şoferi dintre care 130 români, am contracte cu cele mai mari spitale din Londra şi în jur de 35 de ambulanţe.“ Statisticile tind să îi dea dreptate, câtă vreme emigranţii îşi găsesc repede un rost, indiferent că ajung la Londra să devină angajaţi sau angajatori. Ion Jinga, ambasadorul României în Regatul Unit, se mândrea anul trecut în presă că rata şomajului în rândul românilor din Marea Britanie este cea mai scăzută comparativ cu celelalte minorităţi prezente în Regat.

Încă un argument pentru ca toate drumurile să ducă la Londra, deşi cei care au reuşit acolo spun că nu a fost uşor. Irina Alionte a trăit-o pe pielea ei: „Cred că e greu să porneşti un business oriunde, mai ales în Londra care reprezintă o piaţă extrem de sofisticată şi există foarte multă presiune asupra ta, unde se joacă la cu totul alt nivel. Dacă vrei să intri pe o astfel de piaţă, trebuie să vii cu ceva inovativ, fie ceva ce poţi promova mai bine decât alţii sau cu ceva în plus faţă de ce e deja acolo. Se munceşte foarte mult în Londra, e un oraş care nu doarme şi cei de acolo nu prea au viaţă personală. Vezi mulţi oameni care dorm prin metrou, prin autobuz, ori-unde prind câteva minute în care se pot odihni.“