Cât despre motoarele consumului, Adrian Enache spune că reducerea TVA şi creşterea salariilor, pe alocuri, au ajutat. „Mai ales într-o industrie în care suntem puţin favorizaţi (precum online şi IT) putem observa o creştere acelerată a consumului prin prisma perspectivelor pozitive pe care le au cei care activează în acest domeniu. Diversele studii pe care le-am citit pe această temă confirmă această creştere mai ales pentru nevoi de bază, precum alimente, băutură şi ţigări. Cred că se va păstra un trend ascendent al consumului pentru următorii doi ani chiar, însă ar trebui să ne pregătim riguros pentru un context nefavorabil economic, în care populaţia îmbătrâneşte constant şi va deveni nesustenabilă o astfel de creştere constantă – deseori urmată de o criză, fapt dovedit acum doar câţiva ani.” Enache este de părere că un context economic mai relaxat sau pozitiv aduce de la sine o concentrare mai mare asupra felului în care comunică firmele cu consumatorii, ce le pun la dispoziţie pentru a alege produsele lor.

În mod firesc, imaginea apetitului pentru cheltuială este clar zugrăvită în afacerile centrelor comerciale. În primele 9 luni din 2016, AFI Cotroceni a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în perioadasimilară din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la finalul lunii septembrie, la 467 de milioane de euro, mai mult cu 7,6% în comparaţie cu anul trecut. „Cifrele de vânzare înregistrate în 2016 ne conduc spre concluzia că valoarea medie a cumpărăturilor înregistrate în centrul nostru comercial a fost mai mare faţă de 2015, dar în acelaşi timp ţinem cont şi de creşterile de trafic”, spune Sorin Scîntei, general manager al AFI Cotroceni. AFI Cotroceni este cel mai mare centru comercial din România, iar Scîntei spune că traficul a crescut an de an; media de vizitatori a depăşit 52.000 de persoane pe zi.

Reprezentantul AFI spune că în 2016, numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%. Pe parcursul unui an există perioade în care centrele comerciale înregistreză cifre de trafic mai reduse, spre exemplu în sezonul estival, însă „pentru a menţine media normală de trafic, ne-am adaptat cu opţiuni de petrecere a timpului liber atractive; nu am resimţit fluctuaţii semnificative ale traficului”. În plus, în perioada sărbătorilor de iarnă se înregistrează cifre de trafic peste medie; în anii trecuţi, de pildă, în centrul compercial au intrat chiar şi peste 100.000 de vizitatori într-o singură zi. Sorin Scîntei se arată rezervat în ce priveşte previziunile pentru anul viitor, „având în vedere dinamica evenimentelor ce au loc atât în ţara noastră, cât şi peste hotare”.

Între motivele pentru avansul consumului, crede Marian Alecsiu, cofondator şi CEO al F64, sunt atât măsurile fiscale adoptate de guvern, în principal creşterea salariului minim şi reducerea TVA, cât şi menţinerea unei rate scăzute a dobânzilor, deci un cost scăzut al împrumuturilor cu impact în creşterea consumului. „Tendinţa de creştere se poate menţine şi în 2017, însă nu la aceeaşi intensitate, dacă avem în vedere că efectele măsurilor fiscale îşi diminuează impactul în timp. Dar, dacă TVA scade la 19% de la 1 ianuarie, conform proiectului, şi ratele dobânzilor rămân scăzute, prognozele pot fi din nou depăşite.” Plusurile din consum se traduc într-o cerere mai mare, care, teoretic, duce la creşterea producţiei; iar când consumul se reflectă în producţia internă, se creează noi locuri de muncă sau importuri tot mai mari, cu impact în balanţa de plăţi externe.

Plusurile din consum nu constituie însă un fundament suficient pentru o economie sănătoasă, nu sunt corelate şi cu creşterea capacităţilor de producţie a productivităţii şi a competitivităţii, crede Alecsiu. De asemenea, deopotrivă investiţiile străine directe precum şi autohtone sunt necesare pentru o dezvoltare sănătoasă a unei economii; un rol important îl pot avea deopotrivă investiţiile în infrastructură, dar şi un mediu politic şi fiscal stabil.

O altă companie care a înregistrat o creştere importantă în România este Huawei, care se clasează, în momentul de faţă, în top 3 producători de smartphone‑uri în România; mai mult, Huawei Consumer Group România estimează pentru 2016 o creştere de aproximativ 80% în comparaţie cu 2015. Astfel, în primele 9 luni ale anului trecut, compania a vândut aproximativ 400.000 unităţi. „Preţul mediu de vânzare pentru smartphone-urile Huawei a ajuns la 150 euro, ceea ce înseamnă mai mult cu 30% faţă de anul trecut. Segmentul premium de smartphone-uri aduce în prezent până la 10% din vânzările noastre în categorie”, spun reprezentanţii Huawei. „Suntem realişti şi ne dăm seama că sunt mulţi factori care contribuie la ritmul de creştere, ca de exemplu climatul politic şi economic, regional şi internaţional, măsurile luate de noul guvern, investiţiile locale şi aşa mai departe”, adaugă reprezentanţii Huawei.

Cât despre consum ca motor al economiei naţionale, reprezentanţii Huawei sunt de părere că importanţa acestuia rezidă, în primul rând, în impactul psihologic, pentru că dă întregii societăţi o notă de optimism, care automat duce la mai multe investiţii sau credite pentru IMM‑uri. „Totuşi nu este suficientă, iar dezvoltarea infrastructurii şi producţia propriu-zisă, la nivel intern, prin deschiderea de fabrici ar garanta o creştere sustenabilă pe termen lung. În acest sens, putem face o comparaţie simplă: cu Fast Charger-ul cu care Huawei P9 vine la pachet, îţi încarci telefonul 15 minute, iar bateria te ţine 3 ore; e suficient, îţi faci treaba pe moment, dar dacă vrei ca bateria să dureze mai bine de o zi, trebuie să îţi ţii telefonul la încărcat 2 ore. Cam aşa şi cu creşterea consumului: funcţionează pe termen scurt, dar pe termen lung este nevoie de un plan bine pus la punct, implementat şi evaluat în permanenţă, pentru ca această creştere să se menţină şi să ducă la rezultate bune în rândul întregii populaţie”, spun reprezentanţii Huawei.

CE URMEAZĂ ÎN 2017?

Instituţiile financiare internaţionale prognozează o creştere a PIB în România, acest fapt bazându-se pe stimularea consumului. Astfel, Banca Mondială, Comisia Europeană şi FMI au prognozat o creştere a economiei României la 4,1% în 2017.

„Pentru a spori creşterea economică au fost iniţiate o multitudine de măsuri fiscale şi salariale pe plan legislativ în perioada recentă. Acestea vizează reduceri de impozite şi taxe, majorări de salarii în sectorul bugetar, precum şi creşteri de venituri ale populaţiei”, remarcă Dan Bădin. „Relaxarea fiscală sau monetară în detrimentul unor accelerări ale reformelor structurale şi a sporirii productivităţii poate avea urmări nefavorabile pe termen mediu şi lung. Alături de măsurile fiscale, este necesară o restructurare a sistemului educaţional, urmată de crearea unor politici active pe piaţa muncii prin dezvoltarea unor programe profesionale în acord cu cerinţele economice actuale. ”