Cu toate acestea, un factor de distorsiune a pieţei auto pe plan local şi cu impact negativ asupra acesteia continuă să îl reprezinte afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate, „ceea ce face ca, anual, bugetul de stat să piardă sute de milioane de euro. În acest context, în primele 11 luni din 2016, înmatriculările de autoturisme rulate provenite din import au atins un nou record, respectiv 280.000 de unităţi, ceea ce înseamnă o creştere de 23,4% comparativ cu anul 2015”, notau reprezentanţii asociaţiei. Astfel, se poate vorbi despre „o conjunctură deloc favorabilă”, care a făcut ca, pe ansamblul primelor 11 luni din 2016, numărul autoturismelor rulate să-l depăşească semnificativ pe cel înregistrat pe întreg anul anterior. Astfel, numărul autoturismelor rulate importate în România în primele 11 luni din 2016 este de 3,3 ori mai mare decât cel al autoturismelor noi (din producţia internă şi import).

Ar mai fi de remarcat faptul că aproape 90% din producţia naţională realizată în primele 11 luni din 2016 a fost exportată, faţă de 92,4% - cât se înregistra în aceeaşi perioadă din anul 2015, potrivit reprezentanţilor APIA. La autoturisme, topul pe mărci, după primele 11 luni ale anului 2016, era condus de către Dacia, cu 31.844 de unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 de unităţi (10,6% cotă de piaţă, volum în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 de unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 de unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 de unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 de unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%). Dacia Logan a fost în continuare cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 de unităţi (+19,9%), Dacia Duster 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 de unităţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV 3.117 unităţi (+6,5%).

Chiar în aceste condiţii de creştere, spune Dan Bădin, producţia internă trebuie în continuare stimulată. „O creştere a consumului peste oferta internă poate avea diverse consecinţe. În primul rând, pot apărea presiuni inflaţioniste, dar care momentan nu există datorită reducerii de taxe. În plus, balanţa comercială poate fi afectată.” Creşterea din ultimii ani a consumului a determinat un dezechilibru în balanţa comercială a României, importurile depăşind exporturile realizate, în timp ce producţia internă nu este îndeajuns stimulată. Conform datelor BNR, în perioada ianuarie – iunie 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,5 miliarde euro, faţă de 374 milioane euro, suma înregistrată în 2015, diferenţa fiind una semnificativă, remarcă analistul Deloitte. „Prin urmare, pentru ca această creştere a consumului să aibă un efect efect sănătos şi pozitiv asupra creşterii economice, este necesară o încurajare a producţiei interne, a productivităţii şi a competivităţii economiei româneşti.”

Păstrarea macrostabilităţii este esenţială şi „trebuie să avem grijă de echilibrul economiei ca de ochii noştri din cap”, declara anul trecut şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Lucian Croitoru. „Creşterea consumului a creat locuri de muncă mai degrabă în alte ţări, importurile crescând mai repede decât exporturile. Producţia internă nu a făcut faţă cererii. Nu suntem împotriva stimulării consumului, dar recomandăm un dozaj în aplicarea măsurilor şi stimulentelor”, a mai oficialul BNR.

Cauzele creşterii consumului în România sunt evoluţia economică pozitivă şi majorarea salariilor din România în ultimii ani, crede Adina Ionescu, director dezvoltare durabilă în cadrul producătorului de mobilier Lemet. Tendinţa se ve menţine şi anul viitor, este ea de părere, în condiţiile în care România are cea mai bună prognoză de creştere din UE în 2017. „Tendinţa clienţilor în 2016 a fost de a achiziţiona cumulat mai multe produse, simultan – consecinţă a creşterii puterii de cumparare”, remarcă şi Daniel Belu, director de marketing al Lemet. Cât despre valoarea produselor achiziţionate, creşterea nu este una semnificativă.

„La 9 luni, am atins cifra de afaceri de 214,3 milioane de lei, în creştere cu 14% faţă de anul trecut. Am continuat investiţiile în extinderea reţelei de magazine şi am inaugurat anul acesta 7 noi showroomuri Lem’s în ţară cu o valoare cumulată de 12 milioane de lei”, spune Adina Ionescu. Din 2009, explică ea, vânzările au crescut constant de la an la an. „Creşterea economică trebuie să se bazeze în primul rând pe investiţii în economie, care să reflecte ulterior o creştere a consumului”, este de părere Daniel Belu.

Şi cifra de afaceri a firmei de marketing digital The MasterPlan s-a dublat în 2016, iar vânzările au fost constante pe parcursul întregului an, dovedind încă o dată că publicitatea în mediul online a devenit mai mult decât campanii izolate care aduc rezultate pe termen scurt, explică Adrian Enache, managerul companiei. Enache povesteşte că s-a resimţit o creştere în perioadele de vârf pentru anumite industrii, astfel încât creşterea a fost posibilă cu un număr de clienţi mai mic. Valoarea medie a bugetelor cheltuite de clienţi a crescut uşor, de regulă cu câteva procente, ajungând în cazul unor domenii care se axează pe publicitatea pe internet la 20%, de pildă în cazul farma, e-commerce, real estate, asigurări sau auto.

Adrian Enache spune că a identificat din ce în ce mai multe firme care realocă buget către publicitatea online. „Dacă acum un an sau doi pe anumite industrii identificam 5-8 competitori pe aceeaşi piaţă, acum avem situaţii în care sunt peste 30 de competitori online. Majoritatea jucătorilor mari cu investiţii în publicitatea online reuşesc – unii dintre ei alături de noi – să ajungă din ce în ce mai repede la o metodă transparentă şi calculabilă a profitabilităţii campaniilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.”