Confirmand previziunile facute la sfarsitul anului trecut pentru BUSINESS Magazin de catre executivii din piata imobiliara, exista deja numerosi investitori in piata de profil care resimt din plin efectele crizei, indiferent de domeniul lor precedent de activitate sau de dimensiunea investitiei.

 

Diwaker Singh, spre exemplu, fost manager al operatorului de telefonie Zapp, declara la finele lui 2007 ca planurile sale si ale partenerilor de investitii britanici erau ambitioase: pe atunci era vorba de dezvoltarea, pe termen mediu, a 17.000 de locuinte, planuri care ar fi necesitat investitii totale de 2,5 miliarde de euro. Venirea crizei l-a facut pe Singh, care este actionar minoritar in cadrul companiei dezvoltatoare, sa amane toate proiectele vizate a incepe in acest an, compania concentrandu-se doar asupra finalizarii unui ansamblu aflat in constructie in acest moment. O amanare in plus in sirul de anunturi similare facute de o serie intreaga de dezvoltatori ai unor ansambluri rezidentiale, care din cauza vanzarilor foarte scazute au oprit temporar sau chiar definitiv dezvoltarea proiectelor.

 

Nu toti oamenii de afaceri care au investit in dezvoltarea imobiliara au avut insa de pierdut. E vorba in special de cei ce nu au achizitionat terenuri in preajma punctului maxim al preturilor si de cei ce au reusit sa finalizeze si sa vanda deja unul sau mai multe proiecte imobiliare. Este cazul unor oameni de afaceri ca Florentin Banu - care a dezvoltat reteaua de supermaketuri Artima si marca de napolitane Joe si a finalizat anul trecut un prim proiect rezidential in Timisoara - sau ca Dinu Patriciu, care, dupa ce a vandut 75% din Rompetrol, si-a indreptat atentia catre sectorul imobiliar, ajungand recent sa-si majoreze participatia la aproape 93% din fondul de investitii Fabian, cu un portofoliu de 11 proiecte imobiliare in Bucuresti, Timisoara, Oradea si Satu Mare. Din acestea, patru sunt finalizate, iar pentru cele aflate in constructie ar urma sa fie necesare investitii estimate la circa 100 de milioane de euro. Deocamdata, constructia pentru proiectele din provincie (este vorba de ansambluri rezidentiale) a fost amanata.

 

“Inca nu cred ca avem foarte multe (active imobiliare care au probleme de finantare, proprietarul fiind obligat sa le vanda, n.red.). Pe termen mediu si lung vom avea insa o piata in care merita sa investesti, vor fi multe oportunitati”, sustine presedintele Colliers. Din acest punct de vedere, antreprenorii care si-au folosit resursele financiare din alte arii de business pentru a investi in terenuri cu scopul dezvoltarii unui proiect ar sta destul de bine, pentru ca ei n-au fost nevoiti sa ape­leze la credite bancare (cel putin nu cei care au cumparat doar terenul si s-au oprit la momentul solicitarii unui credit pentru constructia proiectului). Iar cei care “si-au pastrat si o doza de lichiditati financiare ar putea sa iasa castigatori”, considera Gabriel Biris.

 

Exista si o serie de oameni de afaceri care, desi au avut banii si poate si oportunitatea de a investi in imobiliare, au refuzat sa faca aceasta din diferite considerente. “Niciodata nu am fost atras de imobiliare. Nu cunosc domeniul si nici nu m-a interesat vreodata”, spune Virgil Mailat, in contul caruia au intrat anul trecut 37,5 milioane de euro, ca urmare a preluarii Bere Mures de catre grupul Heineken, intr-o tranzactie de 150 de milioane de euro. Omul de afaceri este doar un exemplu dintr-o lista a antreprenorilor care s-au tinut departe de piata imobiliara, desi au vandut afaceri in ultimii ani - lista pe care se mai afla spre exemplu si Horia Ciorcila, care a facut cateva achizitii pe piata imobiliara dupa vanzarea Astral, desi a declarat ca domeniul nu il pasioneaza deloc.

 

Ce posibilitati de iesire din actualul impas au insa cei care si-au investit aproape toate resursele financiare intr-un proiect imobiliar? Lorand Szarvadi afirma ca si daca ar gasi o solutie de construire a caselor, ar putea ramane cu ele finalizate si nevandute din cauza accesului dificil la credite al potentialilor clienti. “Pe de alta parte, sa vand terenul acum ar fi o prostie, pentru ca ies clar in pierdere si nu stiu cine ar cumpara acum 100 de hectare”, continua omul de afaceri, care exclude ferm optiunea vanzarii terenului pe bucati. Aceeasi opinie o impartaseste Gabriel Mardarasevici, care este convins ca valoarea terenurilor sale inseamna acum cam jumatate din suma pe care ar fi putut sa o obtina in urma cu aproape un an.

 

Lucrurile nu stau mai bine nici in cazul proiectelor de spatii de birouri si comerciale, desi acestea sunt considerate a fi mai la adapost de efectele crizei economice decat proiectele rezidentiale. Bancile au majorat pana la 40%, in unele cazuri chiar si 50% gradul de preinchiriere a cladirilor, fie ca este vorba despre imobile de birouri sau de mall-uri, ceea ce inseamna ca procesul de obtinere a unei finantari se complica. In plus, intr-un context general de criza, companiile reevalueaza cu mai multa grija planurile de extindere intr-un nou sediu sau obiectivele de crestere a retelei de magazine. Iar valoarea proprietatilor imobiliare a scazut, randamentele estimate de investitii fiind in acest moment cu circa 2% mai mari decat in urma cu aproximativ un an, de unde rezulta un potential de pret mai mic pentru vanzatorul unui activ imobiliar.