Ruttenstorfer explica saltul necesarului de investitii in special datorita segmentului de explorare si productie: “Productia de petrol scade continuu in Romania de 13 ani si abia anul trecut, dupa foarte multe investitii, am reusit sa stabilizam productia la 190.000 de barili pe zi. Dar noi speram ca o vom creste, obiectivul fiind de 210.000 de barili pe zi in Romania in 2010”. Divizia care se ocupa de cresterea cantitatilor de titei extrase din Romania are la indemana cel mai mare buget, “substantial peste doua miliarde de euro”, dupa cum spune Ruttenstorfer. Celelalte peste doua miliarde de euro vor merge in cresterea capacitatii de rafinare de la Petrobrazi (rafinaria va ajunge, conform planului OMV, la o capacitate de rafinare de 6 milioane de tone si la pozitia de cea mai buna rafinarie din sud-estul Europei), in modernizarea de benzinarii, in refacerea depozitelor (numarul acestora va fi redus de la peste 100 la 9 depozite) si la construirea centralei electrice din incinta rafinariei Petrobrazi.

Anul trecut, Petrom a decis sa renunte la divizia de petrochimie, din cadrul Arpechim si la cea de distributie a gazelor, dar in schimb a cumparat Petromservice, fosta divizie de servicii petroliere desprinsa din Petrom, cu 328 de milioane de euro. Codrut Pascu, directorul biroului de la Bucuresti al companiei de consultanta Roland Berger, apreciaza miscarea drept neobisnuita pentru piata petroliera. “Sunt cel putin trei mari companii de servicii petroliere pe plan mondial, Schlumberger, Halliburton si Baker Hughes, catre care toate marile grupuri petroliere ale lumii si-au externalizat diviziile de servicii petroliere. Acestea au inteles ca know-how-ul acestor operatori de servicii petroliere - care fac de la cartografiere pana la extragere - este mult mai avansat decat poate fi o divizie interna”, exemplifica Pascu. Prin urmare, conchide el, decizia Petrom de a internaliza aceste servicii, in contextul in care toata lumea le externalizeaza, “poate fi un rezultat al dorintei de a controla mai bine lantul valoric sau de a avea un model operational mai simplu”.

O alta achizitie a Petrom dupa privatizare a fost cea de preluare, intr-o tranzactie de 234 de milioane de euro, a lantului de benzinarii OMV Mineraloel, divizia de retail infiintata de OMV in 1998 care acopera Romania, Bulgaria si Serbia cu 178 de benzinarii. Divizia a fost dezvoltata la nivel local si regional de un country manager austriac, dar si de Vlad Seitan, care a preluat de saptamana trecuta pozitia de director de marketing in cadrul OMV. Codrut Pascu spune ca aceasta tranzactie a avut probabil la baza nevoia de a completa lantul de benzinarii spre care se indreptau produsele Petrom: “O astfel de achizitie este logica atunci cand raportul dintre E&P plus rafinare si retail nu este bine echilibrat, acesta fiind probabil si una dintre motivatiile OMV de a face aceasta tranzactie”.

Odata cu decizia de constructie a centralei electrice, planul OMV de a face din Petrom o companie petroliera integrata trece la un alt nivel: “Compania petroliera integrata, cu activitati incepand cu explorare si productie, rafinare si retail, plus servicii de suport, devine astfel companie energetica integrata”, spune Codrut Pascu. Wolfgang Ruttenstorfer explica decizia constructiei centralei prin nevoia de alternative: “La un pret de peste 100 de dolari barilul, toate coordonatele pietei s-ar schimba si este de luat in calcul orice alta posibilitate de a gasi alternative, inclusiv de a produce energie electrica sau biodiesel. Petrom se ocupa predominant pe piata de petrol, unde este o crestere interesanta, dar nu atat de mare ca pe piata de energie”.

Asadar, decizia OMV de a construi o centrala electrica vine pe fondul unei piete unde cererea de energie electrica este mai mare decat oferta capacitatilor de productie existente. Exemplul Petrom este insa destul de rar intalnit in pietele vestice, o combinatie similara de petrol si electricitate fiind intalnit mai curand in cadrul grupului rusesc Gazprom. “Spre deosebire de Petrom, companiile petroliere integrate din Franta, Marea Britanie sau Statele Unite actioneaza intr-o piata unde exista producatori traditionali de energie cu pozitii puternice, pe care nu e usor sa ii disloci din piata”, explica Pascu, mentionand si ca in vestul Europei sau in Statele Unite, randamentele pe piata de energie sunt mai mici decat in petrol si de aceea nu au aparut exemple similare. Discutiile despre proiectul centralei au inceput din 2005, iar divizia de electricitate (Power) a aparut in Petrom din octombrie 2007. “Nu ne uitam spre microhidrocentrale sau alte proiecte de mici dimensiuni, ci am dori o prezenta cat mai puternica, cu proiecte mari, in productia de energie din gaze, dar si in zona de energie <verde>”, spune Lacramioara Diaconu, director al diviziei Power din cadrul Petrom.

Diaconu afirma ca divizia nu va fi doar un furnizor intern pentru rafinariile companiei, lansarea pe piata a centralei electrice urmand sa pozitioneze Petrom pe piata ca unul dintre producatorii mari de energie. Din puterea centralei de la Petrobrazi (care va produce 6 TW pe an, aproape 10% din productia interna actuala de energie), in jur de 15-20% va merge in consumul intern al Petrom, urmand ca restul de energie sa iasa pe piata libera. “Centrala este primul pas pentru ca Petrom sa devina un jucator important pe piata de energie”, spune Lacramioara Diaconu, adaugand ca “prospectam deja piata si am gasit cativa potentiali clienti”.

Discutiile cu potentialii clienti sunt o parte din cele pe care le poarta zilnic Lacramioara Diaconu; ceilalti parteneri obisnuiti de discutie sunt principalii contractori care vor lucra la proiectul centralei. Cel mai important dintre acestia, General Electric - antreprenorul pentru constructia centralei - va incasa peste 70% dintre banii rezervati pentru acest proiect (400 de milioane de euro din 500 de milioane de euro, cat este intregul proiect). Ceilalti bani vor merge spre alti contractori, care va trebui sa incadreze noua centrala in peisajul producatorilor de energie: Transelectrica va construi o retea de inalta tensiune pentru a conecta centrala la reteaua nationala, iar Transgaz va construi conducta de gaze pentru aducerea combustibilului in rafinarie.