De fapt, pe fondul unor afaceri mai prudente si al investitiilor mai mici, unele companii din industrie estimeaza o profitabilitate chiar mai buna decat anul trecut (privita ca procent din cifra de afaceri). Codrut Pascu spune ca in cazul companiilor petroliere, marja de profit va depinde foarte mult de evolutia pretului barilului de petrol, iar companiile care estimeaza profituri se gandesc la un baril revenit in jurul valorii de 60-80 de dolari.

 

Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil, vorbeste de caderi cu 25-30% ale vanzarilor, chiar mai mari de atat pentru Petrotel Lukoil, rafinaria grupului rusesc in Romania. Cea mai mare scadere bugetata de o companie petroliera este insa cea a Rompetrol Rafinare, care estimeaza un minus de 50%. Oficialii firmei au explicat odata cu prezentarea bugetului ca rezultatul acesta va veni in special din scaderea marjelor de rafinare, nu din faptul ca se va rafina mai putin. Cu afaceri mai modeste, Petromidia spera insa la o reducere de aproape cinci ori a pierderilor, care anul trecut au depasit 130 mil. euro.

 

Desi bugetul este mai mic decat se astepta piata, Cosmin Cocean, business unit manager pentru rafinare al Rompetrol, sustine ca Rompetrol a fost oricum in criza din 2001 incoace: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti, indiferent de turatia cu care mergi”. Cocean considera deci ca strategia adoptata de grup in urma cu trei ani ii va ajuta si acum: “Noi am gandit in urma cu trei ani un plan de actiune cu marje mici pentru perioada 2010-2011, pe care acum il putem aplica mai devreme”. Ar mai fi ceva: actionarul majoritar KazMunaiGaz are asteptari pe termen destul de lung de la Rompetrol, iar Cocean crede ca depasirea incertitudinii de acum, precum si specularea oportunitatilor ce ar putea aparea vor permite companiei sa se incadreze in aceste asteptari. Bugetul companiei prevede in acest an investitii de 50 de milioane de dolari (42 de milioane de euro), in special pentru trecerea anul viitor la standardul Euro 6, precum si pentru repozitionarea rafinariei Vega si a diviziei de petrochimie Rompetrol Petrochemicals.

 

Revenind in planul general al economiei, singura companie din industrie care pare sa se fi salvat in 2009 este Dacia, aceeasi care sfarsise anul trecut cu previziuni sumbre, dupa sistari repetate ale productiei. Anul trecut, principalul constructor local de automobile si-a majorat afacerile cu peste 10% in lei, pana la 7,6 miliarde de lei (2,07 miliarde de euro), insa profitul aproape s-a injumatatit, la 222 de milioane de lei (60 de milioane de euro), din cauza grevei de trei saptamani de la inceputul anului, a opririlor de productie din toamna din cauza crizei si a concurentei reprezentate de importurile masive de masini uzate din Europa de Vest. “In trimestrul patru, cand timp de 40 de zile muncitorii au fost trimisi acasa si platiti cu 85% din salariu, Dacia a fost pe pierdere. Nu ai cum sa faci profit cand nu produci, dar platesti angajatii”, a declarat Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia. Cele 40 de zile din 2008 in care Dacia si-a intrerupt productia datorita scaderii cererii au adus pierderi de peste 5,5 mil. euro, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin.  

 

Perspectiva s-a inseninat insa pentru 2009, in conditiile in care programele de tip “Rabla” initiate de guvernele din Europa de Vest, ca si de cel din Romania, vor cere uzinei de la Pitesti cresterea productiei de la 1.200 la 1.340 de masini pe zi incepand de la jumatatea lui iunie. Din total, aproape 75% vor fi modelele Sandero si Logan MCV, care se bucura de vanzari bune pe pietele vest-europene. Daca acest volum ar fi pastrat pana la finele anului, productia totala ar fi de aproape 230.000 de masini, usor sub nivelul de 242.000 de anul trecut.

 

Este posibil ca anul acesta cifra de afaceri a Automobile Dacia sa nu mai atinga pragul de 2 miliarde de euro, daca avem in vedere si cererea in scadere pentru colectiile CKD (masini construite la Pitesti, dar asamblate in alte centre ale Renault). Provocarea pentru grupul de la Pitesti va fi insa anul 2010, cand nu se stie daca vor mai exista programe “Rabla” care sa contracareze declinul cererii de pe piata auto.

 

Deocamdata insa, Dacia are sanse sa-si pastreze pozitia in clasamentul celor mai mari companii din Romania, iar acelasi lucru ar urma sa se intample, conform analistilor, si cu cei doi operatori din telefonia mobila. Telecomunicatiile erau vazute la inceputul anului ca unul dintre domeniile cele mai ferite de criza, cu estimari de scadere a afacerilor de 5%, cel mult 10%. Primele rezultate raportate pentru primul trimestru de o companie din telecom, Orange, arata insa o scadere de 14% a afacerilor. Codrut Pascu explica rezultatul prin scaderea in segmentul clientilor de business: unele companii mici si mijlocii au disparut sau vor disparea, altele incearca sa-si micsoreze costurile, inclusiv cu telecomunicatiile. Analistul crede insa ca si segmentul clientilor individuali va avea de suferit, mai ales in categoria de jos a pietei din punct de vedere valoric, de exemplu pentru cardurile preplatite. Pe de alta parte, seful biroului Roland Berger crede ca marjele de profit se vor micsora usor, in conditiile concurentei de tarife dintre operatori, menita sa consolideze si sa creasca baza de clienti.

Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"

Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"