Plecarea Soranei Baciu din funcţia de director de strategie al OMV Petrom a fost una dintre surprizele anului trecut. O altă surpriză a fost vestea că pleacă înspre antreprenoriat, dar şi că a preluat o poziţie în cadrul Consiliului de Administraţie al Romgaz.

Plecarea Soranei Baciu din zona corporatistă şi faptul că acum îşi împarte timpul între Acgenio, firma sa de consultanţă, CA al Romgaz, asociaţia de femei din business pe care o conduce (Professional Women Network Romania) sau ONG-ul European Foundation for Engaged Youth care coordonează proiecte pentru tineri are legătură atât cu “maturizarea profesională“ despre care vorbeşte, cât şi cu fap-tul că fiul său a crescut şi a plecat la facultate, dar şi cu faptul că a simţit nevoia de a face mai mult şi de a încerca să aplice cât mai mult din ceea ce a învăţat în cei 23 de ani de experienţă acumulaţi. „Aş putea spune că până acum cariera mea a urmat o traiectorie previzibilă. Absolventă de ASE (Comerţ, Relaţii Economice Internaţionale) şi ulterior McGill University (Master of Economic Policy), mi-am dez-voltat cariera în domeniul bancar (în cadrul ING - n.r.), trecând prin diferite domenii (capital markets, debt markets, comercial banking) şi ocupând diferite funcţii, până la cea de vicepreşedinte al unei bănci de nişă, la a cărei înfiinţare am contribuit (Porsche Bank - n.r.).

Apoi, dând curs unei oportunităţi profesionale poate unice în carieră, am trecut în energie, pentru a par-ticipa la transformarea unei companii recent privatizate (OMV Petrom - n.r.)“, sintetizează Sorana Ba-ciu, rezumând succint şi planurile de viitor: „Vreau să îmi folosesc expertiza şi experienţa acumulată în companii multinaţionale pentru a ajuta companiile locale să îşi dezvolte afacerile în mod sustenabil“, dar şi singurul principiu de la care nu vrea să se abată lucrând simultan în mai multe proiecte: „Principiul de bază pentru a mă împărţi între funcţiile în CA şi creşterea propriei firme de consultanţă este acela al lip-sei oricărui conflict de interese“.

Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii '90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guvernamental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital). „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice.

Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi aveam un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu. Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: „Studiile la McGill University mi-au oferit ocazia să intru într-un domeniu nou pentru România, cel de investment banking. După internshipul la Merrill Lynch, am decis să mă întorc în ţară, pentru că în 1997 existau mari speranţe de transformare şi de creştere economică a României. Cum nu am mai avut posibilitatea să mă întorc la Departamentul pentru Reformă, m-am orientat spre investment banking, care în România era un domeniu la început de drum.

Am avut de ales între diferite instituţii financiare şi am ales ING Bank. Aş putea spune că nu am sim-ţit nicio diferenţă între mediul de lucru din România şi cel din New York sau Londra“, dar provocările au fost mai mari aici: la ING Sorana Baciu a pus bazele departamentului de equity research în 1997, iar, după criza din Rusia din 1998, a organizat la Londra primul roadshow de atragere a investitorilor înapoi în România. „Un alt proiect interesant la care am participat în ING a fost cel de dezvoltare a activităţii de retail banking, prin implementarea unui concept unic chiar în cadrul grupului ING, bazat pe un sistem de franciză şi tehnologie bancară avansată.

Acum este un sistem care s-a dovedit a fi de succes şi pe care îl întâlniţi încă în office-urile ING“. Ul-terior, Sorana Baciu a participat la înfiinţarea Porsche Bank, implicându-se chiar de la „momentul zero, acela al pregătirii studiului de fezabilitate şi al obţinerii autorizării de funcţionare de la BNR, care nu a fost un proces facil, datorită noutăţii modelului de business“.