Apusul epocii de glorie a lohnului si lipsa fortei de munca i-au determinat deja pe unii producatori sa se concentreze cu succes pe crearea unei marci proprii si sa se extinda peste hotare. Cel mai bun exemplu l-au dat clujenii de la Jolidon, care acum au nu numai o retea de 74 de magazine in Romania, dar au reusit sa si exporte marca, avand 45 de magazine si filiale in Ungaria, Franta si Italia. Pietele externe inghit in prezent 60% din productia Jolidon, care a avut anul trecut vanzari de 60 mil. euro.

Cum a reusit Jolidon sa se extinda? “Noi facem lucrurile invers, gandim pe termen lung si nu urmarim trendurile. Nu ne-am lasat sedusi de avantajele productiei in sistem lohn, ne-am dezvoltat brandul propriu si ne-am concentrat pe achizitii”, spune Gabriel Cirlig, proprietarul companiei. Jolidon nu si-a schimbat nici acum strategia, in ciuda profiturilor fabuloase pe care le-ar putea obtine din vanzarea activelor imobiliare. Mai mult, ca sa creasca si mai mult compania, Cirlig a mai cumparat in ultima jumatate de an doua firme: producatorul Tricotaje Ineu si exportatorul italian de lenjerie Lilly. Omul de afaceri clujean a preluat in total cinci firme in utimii patru ani, celalte trei fiind Argos, LCS Conf si Emmeci Italia.

Jolidon, Braiconf sau ID Sarrieri sunt cazurile fericite dintr-o industrie unde majoritatea firmelor au de infruntat concurenta puternica a companiilor occidentale, inclusiv si in ceea ce priveste experienta de afaceri. “Industria textila din Romania este in declin in termeni relativi, in mare masura din cauza lipsei personalului calificat, dar nu este un caz pierdut. Are in continuare potential”, considera Bogdan Belciu. In studiile A.T. Kearney, Romania apare in continuare pe unul dintre primele locuri privind atractivitatea pentru comerciantii de textile, dar si pentru productie. Companiile din domeniu par insa de acord ca inca vreo cinci ani cel putin de-acum incolo, in industria usoara mediul de afaceri va fi tot neprietenos. “Cine poate mai rezista, cine nu inchide. Si din pacate vor fi mai multi cei din a doua categorie”, prezice Maria Grapini. 

In ultimii doi ani au fost vandute catre dezvoltatori imobiliari zeci de foste fabrici - nu numai de textile - sau alt gen de spatii din patrimoniul unor companii, doar cele mai vizibile dintre tranzactii depasind un nivel insumat de 330 de milioane de euro. Pe spatiile pe care le-au lasat libere se ridica mall-uri, complexuri rezidentiale si cladiri de birouri.