Milionarii din textile

Postat la 01 iulie 2008 2028 afişări

O industrie in declin, dominata de companii cu productie tot mai mica, marje de profit injumatatite si fara vreo perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul normal, a ajuns sa genereze totusi milionari in euro. Mina de aur sunt insa nu tesaturile si hainele, ci terenurile pe care sunt amplasate fostele fabrici de textile si pe care proprietarii le-au vandut la preturi frumoase, profitand de cererea mare de terenuri din partea dezvoltatorilor imobiliari.

Investitii imobiliare in nume propriu are in plan si ModaTim Timisoara. Producatorul de confectii isi va muta activitatea de productie in afara orasului, iar pe terenul central va construi cinci cladiri de birouri. Prima, cu o suprafata inchiriabila de 7.500 mp, a fost terminata toamna trecuta, in urma unei investitii de 8 mil. euro. Pentru finantarea proiectului, compania a luat un credit de 28 mil. euro de la Investkredit Bank, parte a grupului Volksbank.

Cum au ajuns multe din fabricile din industria usoara sa-si diversifice activitatile, unele chiar sa dispara din peisaj? Cauzele sunt usor de intuit: declinul propriu-zis a inceput in 2004, odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%, aminteste presedintele FEPAIUS. Criza declansata a continuat cu invazia de produse ieftine din Asia, iar dupa integrarea in UE, nici mana de lucru din tara nu mai este la fel de ieftina ca acum cativa ani. “Un tricou chinezesc iese din fabrica la 1,3 euro, in timp ce romanii il produc cu 5,4 euro”, compara presedintele Conftex. 

O alta problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii, este disparitia industriei primare, care furnizeaza materia prima fabricilor. “Confectiile au fost inlocuite de mii de intreprinderi mici si mijlocii, dar in industria primara, in locul filaturilor, al tesatoriilor de matase sau de bumbac inchise n-a mai aparut nimic”, sustine Maria Grapini. In acest context, intreprinzatorii trebuie sa aiba lichiditati suficiente: “Practic platesti cand cumperi, iti blochezi banii in stocuri si nu incasezi imediat, ci in general in termene de plata de 90-120 de zile”.

In plus, de doi ani incoace fabricile de profil se lupta cu lipsa de forta de munca. Cifrele FEPAIUS arata ca in acest interval productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. Joseph Seroussi, proprietarul J&R Enterprises, un alt mare producator de confectii din Romania, a fost unul dintre primii afectati de restrangerea pietei. Din cinci fabrici - Ikos-Conf si Norada (Odorheiu Secuiesc), Serconf (Botosani), Serca (Calarasi) si T.J.R. Industries -, Seroussi a ramas cu trei, dupa ce a vandut Serca si a inchis fabrica din Tulcea. In ultimii doi ani, de la fabricile J&R Enterprises au plecat in jur de 2.000 de angajati, iar productia s-a redus de la 1,5 milioane de costume produse anual la un milion. Prin urmare, si incasarile grupului J&R Enterprises au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 30 mil. euro.

Dincolo de cauze si efecte insa, cert e ca pentru multe fabrici terenurile au devenit o potentiala sursa de finantare, considera Bogdan Belciu, care vede relocarea operatiunilor in zone mai ieftine si reinvestirea in business a surplusului de bani ca decizii normale pentru orice firma care are oportunitati de dezvoltare, dar nu si fondurile necesare investitiei.

Grupul Pasmatex Timisoara a inceput deja regruparea afacerii. Compania controleaza in prezent alte cinci firme de productie si una de servicii: Pasmatex Conf International (care produce in lohn pentru austriecii de la Triumph International), Marion (brand propriu de lenjerie), Pasmatex Fashion (lucreaza brandurile de imbracaminte Mery Style si Grapini), SP Label (firma mixta romano-germana care produce si comercializeaza etichete tesute) si firma de consultanta Smart Consult. De anul viitor insa, structura grupului, care are azi 600 de angajati si afaceri cumulate de cinci milioane de euro, va fi alta, anunta Grapini. “Restructurez, dar nu renunt la nimic din ce am creat”, spune managerul, facand referire la faptul ca va inchide firma Marion din Baia Mare, pe motiv de lipsa de personal si costuri mari de gestionare, si va include brandul cu acelasi nume in portofoliul Pasmatex Fashion. Maria Grapini intentioneaza sa vanda si 30% din actiunile Pasmatex pe care le detine, in vederea obtinerii de fonduri structurale cu care sa creasca productia. “Ca sa pot sa fac asta trebuie sa desprind firma din grup si sa o transform in intreprindere mijlocie cu 150 de angajati”, spune Grapini. Pasmatex Conf produce anual sase milioane de produse de lenjerie Triumph, contributia comenzilor facute de clientul austriac fiind la 35-40% din afacerile totale ale grupului. In paralel cu productia, compania a inceput si dezvoltarea unei retele de retail. Marcile Pasmatex sunt vandute prin doua magazine proprii in Timisoara si in alte 15 puncte de vanzare independente, iar de anul acesta, Grapini s-a asociat cu Certimpex Focsani (care produce brandul Frenetique), Heliotrop Bucuresti si Knitwear Brasov (care detine brandul Carmen Grigoriu). 

Castigarea pietei interne cu un brand propriu este si prioritatea managerului de la Prodin. “In septembrie vom lansa si pe piata interna produse din in si canepa”, anunta Paul Mircea Vasile. In prezent, toata productia societatii, in valoare de 700.000-800.000 de euro anual, este exportata in principal in tarile din vestul Europei. In cinci ani, estimeaza Mircea Vasile, 60-70% din productie va ajunge sa fie inghitita de piata interna, “iar daca nu reusim sa ajungem la 5-7 milioane de euro cifra anuala de afaceri, ma reorientez!”.

Fabrica Prodin, fondata in 1955, avea 1.400 de angajati inainte de 1989, care lucrau in jur de 10 milioane de metri patrati de tesatura pe an. “Atunci vindeam de 12 milioane de dolari, acum, cu 70 de angajati, nu ajungem nici la un milion de euro”, rememoreaza omul de afaceri.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/milionarii-din-textile-2750976
2750976
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.