Maria Grapini indica o alta realitate de business care impinge firmele din industria usoara sa-si vanda terenurile, mai ales cele pozitionate central: “E neprofesionist ca un om de afaceri sa faca un rulaj de cinci milioane de euro pe un teren care valoreaza de trei ori mai mult”.Ca director general al producatorului de textile si articole de pasmanterie Pasmatex, Grapini a inceput negocierile cu un dezvoltator imobiliar italian pentru vanzarea terenului de 8.000 mp din centrul Timisoarei, unde functioneaza acum firma. Suma calculata de Maria Grapini sa intre in conturile actionarilor Pasmatex (50% - Grapini; 50% - 20 de actionari persoane fizice) ajunge la 15 milioane de euro, de trei ori mai mult decat rulajul grupului Pasmatex de anul trecut.

“In niciun caz nu vand Pasmatex ca afacere. Nu dispare productia si nici cele 600 de locuri de munca. Ne relocam”, tine sa precizeze Grapini, explicand ca a cumparat deja un teren de 20.000 mp in zona industriala a Timisoarei, unde a proiectat o fabrica moderna.

Indiferent de motive, e clar pentru toti producatorii ca nu vor mai produce mult timp in mijlocul oraselor, motivatia lor tinand de faptul ca normele UE de protectie a mediului ii obliga sa se mute in zone industriale. “Nu va ramane nicio fabrica in centrul orasului, chiar daca este nepoluanta. Toata zona asta - unde erau uzinele Vulcan, Wolf, Zimmer, Tesatoriile Reunite, fabrica de uleiuri Phoenix, Metalurgia Manotehnica - e in schimbare”, constata Carmen Mari Balu, directorul general al producatorului de tesaturi din in si canepa Industria Iutei Bucuresti, o alta companie care a scos terenul fabricii la vanzare.

Firma, la care detin actiuni 375 de actuali si fosti salariati, are active imobiliare de 27.000 mp, undeva in sectorul 5 al Capitalei. In conditiile in care un metru patrat a ajuns in zona Trafic Greu la 1.400 de euro, fara TVA, actionarii ar putea incasa cel putin 37 mil. euro din vanzarea terenului. Conform lui Carmen Mari Balu, productia va fi mutata pe un teren de cinci ori mai mic, pe Soseaua Alexandriei sau in Berceni. “Pana nu avem certitudinea veniturilor nu ne putem angaja in investitii”, precizeaza directorul Industriei Iutei.

Cu o istorie de 80 de ani de activitate neintrerupta, fabrica de confectii din iuta si canepa exporta, in principal in Italia, cam 7% din cifra de afaceri anuala de un milion de euro. Cei 75 de angajati care mai lucreaza in prezent in fabrica privatizata in 1995 prin metoda MEBO produc sfori, tesaturi, saci, covoare si presuri integral din iuta sau in amestec cu in si canepa, dar si produse netesute. “Am rezistat pana acum fara sa avem datorii si am pastrat si profilul, asa ca ne putem gandi, prin prisma fondurilor structurale europene, la o dezvoltare care sa ne permita sa rezistam si pe pietele europene si la concurenta producatorilor din Asia”, se arata optimista Mari Balu, gandindu-se la schimbarea traseului spre serviciu cu care s-a obisnuit de 24 de ani. “Cine stie, poate vom cumpara si noi un spatiu de birouri aici, ca sa pastram sediul social, care este pe actualul amplasament de 70 de ani”, completeaza Carmen Mari Balu, facand aluzie la faptul ca pe locul actualei fabrici se va ridica o cladire de birouri si probabil un complex rezidential.

Cazul firmei bucurestene nu este singular in acest sector al industriei usoare; principalul concurent, Textila din Iasi, are aceleasi planuri de vanzare a terenului din centrul orasului si de mutare a activitatii in zona industriala. Actionarii, sapte persoane fizice cu participatii cuprinse intre 4% si 23%, cauta cumparator pentru 27.500 mp in zona Copou. “Suntem intr-o zona rezidentiala si nu mai putem ramane mult aici din cauza poluarii. Pe urma, si suprafata este prea mare pentru necesarul nostru”, explica Petru Popescu, administrator comercial si unul dintre actionarii firmei, adaugand ca societatea a cumparat deja aproape un hectar de teren la marginea orasului, unde va construi o noua fabrica. Valoarea investitiei a fost de circa 1,3 milioane de euro. In urma unei eventuale tranzactii, societatea ar putea incasa in jur de 22 de milioane de euro, la un pret de 800 euro pe metrul patrat, avansat de Petcu. Ceea ce ar insemna cel putin un milion de euro pentru fiecare actionar in parte. Textila Iasi produce din 1886, sub aceeasi marca, fire din fibre naturale, in, canepa si iuta, dar si sfori, franghii, saci din iuta si panza sau decoratiuni. Fabrica in care lucreaza 118 angajati a avut, anul trecut, o productie in valoare de 1,5 milioane de euro.

Desi putine, nu lipsesc nici cazurile cand firmele aleg sa-si dezvolte singure o politica de investitii imobiliare. Flaros Bucuresti, companie controlata de SIF Oltenia, si-a largit de anul trecut obiectul de activitate si cu constructii si investitii imobiliare. Producatorul de incaltaminte detine o suprafata de 3 ha in zona Timpuri Noi, unde are in plan sa ridice o cladire de birouri de zece etaje si un bloc de locuinte de opt etaje, pe 2.000 si respectiv 400 mp. Proiectul este estimat la 20 de milioane de euro. Actionarii spera sa obtina cel putin jumatate din suma din vanzarea unei parcele de 8.000 mp, in aceeasi zona. Pana la vanzare insa, principala preocupare a companiei este infiintarea unei sectii de productie de incaltaminte de dama la Plenita, in judetul Dolj, unde producatorul va inchiria o hala de 600 mp, urmand ca in cateva luni sa si inceapa productia, cu 80-100 de angajati.

“Vrem sa iesim cu marca proprie pe piata externa si vizam pentru inceput Rusia”, declara Ion Sandor, directorul general adjunct al societatii. In acest sens, Flaros a deschis deja un birou la Moscova. Cu o cifra de afaceri de 1,6 mil. euro realizata anul trecut, compania produce zilnic circa o mie de perechi de pantofi barbatesti, integral exportati in sistem lohn sub marci ca Next, Clarks sau Marks & Spencer.