Pentru bancile care nu si-au validat inca propriile norme de creditare, dar si pentru cele ce au norme proprii, dar nu vor reusi sa treaca noul test al bancii centrale, gradul maxim de indatorare pe care vor mai putea sa-l permita clientilor coboara la 35%, fata de 40%, cat a fost pana in prezent. Pentru toate categoriile de banci si institutii financiare nebancare ce se supun regulilor BNR, noul regulament mai aduce o serie de cerinte noi, sub titulatura generica de “dispozitii de creditare sanatoase”. In primul rand, bancherii trebuie sa separe in mod clar functia de promovare si cea de vanzare a produselor; mai apoi, trebuie sa analizeze capacitatea de rambursare a clientilor pe baza unui venit cu maxim 20% mai mare fata de cel aferent anului precedent, dovedit prin fisa fiscala eliberata de angajator. “Daca unui client i s-a dublat salariul intr-un an, se poate lua in calcul aceasta evolutie, insa doar daca probeaza cu acte aceasta schimbare de statut si continuitatea veniturilor respective”, precizeaza Adrian Vasilescu.

Un prim efect al acestor noi masuri ar putea fi reducerea cu 10-20% a valorii medii a creditelor in valuta care pot fi obtinute, estimeaza Gerald Schreiner, presedintele Volksbank. Creditele ipotecare, imprumuturi cu valoare mare, vor fi cele mai afectate - o consecinta despre care apreciaza ca “penalizeaza oamenii care vor sa investeasca in locuinta lor”. La polul opus, creditele de consum (si cele mai periculoase prin prisma riscului de nerambursare) nu vor fi foarte afectate, in opinia bancherului austriac, pentru ca oricum gradul de indatorare permis de banci pentru acest tip de imprumut era mai redus decat in cazul celor ipotecare. “Ce nu inteleg eu la BNR este de ce, in loc sa aiba o atitudine individualizata, incearca sa reglementeze piata la modul general”, comenteaza Schreiner, adaugand ca nu a vazut, in toti acesti ani, o disponibilitate a bancii centrale de a se apleca diferit asupra a diferite zone de activitate, “sa incerce sa se uite in detaliu, sa gandeasca individualizat”. Chiar si asa, totusi, Schreiner nu anticipeaza o franare puternica a activitatii de creditare dupa aplicarea noilor norme.

Pornind de la un acelasi venit, suma maxima care va mai putea fi imprumutata pentru un credit ipotecar dupa aplicarea noilor norme scade cu 10-40%, estimeaza Anca Bidian, general manager al brokerului de credite Kiwi Finance, citand o analiza proprie. In mod evident, cuantumul acestei diminuari depinde de modul in care bancile aleg sa aplice regulamentul, iar Bidian spune ca exista deja semnale ca “o parte dintre bancheri vor fi mai catolici decat Papa”. Pe de alta parte, chiar daca imprumuturile in franci elvetieni sunt cele mai afectate de aplicarea noilor restrictii, tot acestea vor ramane cele mai “indestulatoare”. “Suma care poate fi imprumutata in franci elvetieni ramane, in continuare, mai mare decat cea care va fi accesibila in lei sau in euro.” In privinta impactului general asupra pietei de credite, directorul general al Kiwi noteaza ca “in mod natural, dupa introducerea unor astfel de reguli, va exista un recul timp de cateva luni”; tot ea noteaza insa ca, prin comparatie cu regulamentele din trecut, “cel de acum este cel mai putin restrictiv”. In schimb, Dorin Cojocaru crede ca ele vor duce la “o franare deosebit de puternica a creditului de retail, fara o nuantare in functie de scop”, cu efecte semnificative pe plan economic nu numai in reducerea consumului, ci si in reducerea tranzactiilor cu imobile si reducerea volumului constructiilor de imobile rezidentiale.

Noile reguli ar putea atrage intr-adevar o incetinire a creditarii, spune Adrian Vasilescu - o incetinire pe care, de altfel, oficialii BNR au declarat in repetate randuri ca si-ar dori sa o vada: “Creditul nostru alearga cu viteza acceleratului, iar cum sinele pe care merge nu sunt chiar cele mai adecvate, oricand poate sa deraieze”. Doar in ultimul an, in perioada iulie 2007-iulie 2008, creditul neguvernamental a crescut cu 55,8%, pana la 178,7 miliarde de lei (circa 50 miliarde de euro). Goana acceleratului dureaza insa de cinci-sase ani incoace, adauga consilierul guvernatorului BNR, creand o “situatie speciala” in Romania fata de celelalte tari europene, o situatie “care a necesitat masuri in consecinta”. In acest fel se explica, dupa el, numarul mare de interventii administrative ale BNR.

In 2000, spune Vasilescu, continuand metaforele feroviare, cresterea economica s-a bazat pe doua locomotive: pe export si pe investitii. Din 2003 insa, consumul (pe datorie in principal) a luat viteza, iar acum “conduce garnitura”. In 2003, cresterea reala a creditului a fost de circa 50% fata de anul precedent, potrivit statisticilor BNR, iar aceasta evolutie a impus si primele masuri de corectie.

O prima categorie de masuri a vizat inasprirea metodologiei de provizionare a creditelor; provizioanele, adica fondurile prin care bancherii trebuie sa se asigure ca pot acoperi eventuale pierderi suferite din cauza neincasarii unora dintre creditele acordate, sunt un factor major de crestere a costurilor, fiind strans legate de politica de risc a fiecarei banci. In 2007, creditul acordat sectorului privat a continuat sa creasca alert – cu 50,5% in termeni reali in decembrie 2007 fata de decembrie 2006, potrivit BNR, iar ponderea valutei in volumul total a depasit 54%. In aceste conditii, “se impune o temperare a ritmului in care se desfasoara procesul de creditare, avand in vedere potentialul impact negativ al creditarii accelerate atat asupra inflatiei, cat si asupra deficitului de cont curent”, notau oficialii BNR in raportul anual din 2007. Asa a explicat BNR deciziile in materie de provizioane: la 1 ianuarie a intrat in vigoare o noua modalitate de clasificare si constituire a provizioanelor de risc, iar in februarie s-au majorat coeficientii de provizionare pentru creditele in valuta pentru debitorii expusi riscului valutar. Mai precis, pentru creditele standard provizioanele reprezinta 7% din valoarea imprumutului, 8% pentru cele in observatie, 23% la imprumuturile substandard si 53% la cele indoielnice. La creditele in lei sau cele in valuta acordate persoanelor cu venituri in moneda in care se imprumuta nu exista provizion pentru categoria standard, iar celelalte provizioane sunt cu 3% mai reduse. Efectul asupra institutiilor de credit a fost, din nou, o crestere suplimentara a stocului de provizioane si deci a costurilor. Dupa prima jumatate a lui 2008, stocul de provizioane constituit de bancheri se ridica la 1,36 miliarde de euro, de 2,5 mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut.