Mai mult, creşterea economică nu va fi paralizată de tăierile de deficit considerate ambiţioase inclusiv de către FMI, ci va rămâne compatibilă cu ele, consideră analiştii. "Faptul că pe parcursul anului trecut au coexistat creşterea economică (e adevărat, modestă - probabil în jurul a 2,3%) cu o relativ spectaculoasă scădere a deficitului bugetar de la 6,5% în 2010 la 4,35% este o dovadă că se poate. Statul are încă posibilitatea de a încerca să micşoreze deficitul fără a stânjeni avansul economic, prin îmbunătăţirea colectării impozitelor şi a taxelor şi prin eficientizarea activităţii companiilor din portofoliul propriu", crede Camil Apostol. Alţii sunt un pic mai sceptici: Vlad Muscalu de la ING se aşteaptă la "obişnuitele tensiuni politice, mai ales că sondajele sugerează o schimbare a componenţei Parlamentului", astfel încât anul electoral e de aşteptat să aducă "o încetinire a procesului de ajustare fiscală, dar nu şi o inversare a lui, iar dacă 2012 se va încheia cu un deficit bugetar de 2,6% din PIB în loc de 1,9%, pieţele n-ar trebui să penalizeze asta prea tare".

Deocamdată, cea mai fermă în privinţa pericolelor anului electoral e Banca Naţională, care, în comunicatul difuzat cu ocazia reducerii de săptămâna trecută a dobânzii de politică monetară - de la 5,75% la 5,50% -, pune pe primul loc elementul politic ca factor de risc pentru obiectivul ei de dezinflaţie, chiar înaintea celui extern legat de zona euro. "Persistă riscuri asociate în principal factorilor aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale - ajustările preţurilor administrate, posibile derapaje în privinţa politicii fiscale şi a implementării reformelor structurale, precum şi tensiunile asociate contextului electoral", susţine BNR, care a schimbat tot acum şi formularea standard din comunicatul anterior ("ajustarea graduală a politicii monetare") cu una mai prudentă ("ajustarea graduală şi judicioasă a condiţiilor monetare reale în sens larg").

Economiştii ING interpretează mesajul BNR drept o posibilă încheiere a ciclului actual de trei reduceri consecutive ale dobânzii, în timp ce Eugen Şinca de la BCR nu exclude o continuare a tăierilor de dobândă, cu avertismentul că aşa ar creşte însă probabilitatea ca peste câteva luni să fie nevoie de majorarea la loc a dobânzii, în condiţiile în care efectul statistic de bază rezultat din ieftinirile verii şi ale toamnei trecute va face ca inflaţia, care se îndreaptă spre minime istorice de 2-2,5% la primăvară, să crească din nou în a doua parte a anului. Alţi bancheri sunt însă mai optimişti, mizând pe o scădere în continuare a dobânzii spre 5,25% sau chiar la 5%, din raţiuni de impulsionare a creşterii economice (Citigroup, RBS România, Alpha Bank). Ba chiar unii se aşteaptă şi la o reducere posibilă a ratei rezervelor minime la lei şi valută (Alpha Bank, Raiffeisen), dacă tensiunile din zona euro se mai risipesc.

Ce rol vor avea în acest context băncile şi creditarea în susţinerea economiei? Analista Credit Europe Bank prevede "o evoluţie modestă a activităţii de creditare, cu o rată anuală de creştere de 5%", explicabilă prin reducerea expunerii băncilor-mamă în zona Europei Centrale şi de Est şi prin efortul băncilor de consolidare a capitalului, ca să se poată conforma cerinţelor de capitalizare impuse de Autoritatea Bancară Europeană (o rată a capitalului de bază de 9%). Iar în condiţiile în care creşte dependenţa finanţării de piaţa internă şi de resursele ei, creditul în lei devine o alternativă, "susţinută şi de semnalele trimise în piaţă de BNR prin instrumentele de politică monetară şi asigurarea lichidităţii adecvate în piaţă". "Estimăm o creştere modestă a creditării, cu un accent mai mare pe creditarea în lei", afirmă oficialii Intesa Sanpaolo Bank, care anticipează în paralel şi o creştere a consumului intern, impulsionat de o "îmbunătăţire semnificativă" a absorbţiei fondurilor UE.

În privinţa dobânzilor bancare, economistul-şef al Raiffeisen Bank România se aşteaptă ca ratele la depozite şi la credite să se reducă în cele din urmă, dar într-un ritm lent. "Ajustarea dobânzilor la lei, în special pentru gospodării, a fost puţin semnificativă anul trecut şi foarte probabil va rămâne aşa în următoarele trimestre." Cât priveşte finanţările în valută, ele se vor scumpi, din cauza reducerii resurselor disponibile de la băncile-mamă şi a procesului de dezintermediere financiară la nivel european, conform Cătălinei Molnar de la RBS România. Economistul-şef al Piraeus crede că scăderea dobânzii la credite, în măsura în care va avea loc, va stimula creditul în lei, în defavoarea celui în euro. Şansele "leizării" creditului nu numai că există, dar sunt semnificative, susţine şi Ella Kallai de la Alpha Bank, care aminteşte că, anul trecut, creditele în lei acordate companiilor au avut cea mai alertă dinamică. Creditarea în lei ar putea să câştige teren comparativ cu cea în valută şi ca efect al noului regulament de creditare pentru persoanele fizice (care impune restricţii suplimentare la împrumuturile de consum în monedă străină), completează Cătălina Molnar.

Prin urmare, ceea ce e cert e că BNR are şi disponibilitatea, şi capacitatea de a ţine cursul între anumite limite dacă apar turbulenţe dinspre zona euro. Mult mai greu de prevăzut e însă contextul din economie, care începe cu jocurile electorale autohtone de-a majorat salariile şi micşorat TVA, trece prin strâmtorarea grupurilor bancare din Vest cu filiale la noi şi se încheie într-o creştere a PIB dependentă de câteva companii străine şi de eterna poveste a fondurilor europene.