La Nederlanden a lucrat la început ca director de marketing şi training pentru vânzări timp de peste doi ani de zile. Nici atunci şi nici ulterior însă, spune Violeta Ciurel, motivaţia principală pentru ea n-au fost banii. "Eu îmi doresc să fac ceea ce îmi place; n-am stat să mă gândesc la salariu, oricum era cu mult mai mult peste tot ce câştigam atunci." Când Jetse de Vries a plecat din România, în noiembrie 1999, i-a propus să preia funcţia de director general, pe care Violeta Ciurel avea s-o ocupe din ianuarie 2000 până în 2004. "Am crescut compania şi am avut o echipă de care sunt foarte mândră şi acum, pentru că majoritatea celor pe care i-am numit atunci sunt şi acum şi fac o treabă foarte bună." Apoi a plecat în Olanda, timp de şase ani, unde a avut două funcţii executive la nivel global în structura ING - coordonarea serviciilor de pensii ale grupului, respectiv coordonarea afacerilor europene şi internaţionale (lobby, relaţii cu organismele internaţionale - Comisia Europeană, FMI, proiecte paneuropene în domeniul pensiilor, consultanţă pentru reforma pensiilor în state din Asia şi America Latină) şi una la nivel regional - dezvoltare a afacerilor şi greenfield pentru Europa Centrală şi de Est.

Violeta Ciurel este printre puţinii manageri români din sector care au ajuns să lucreze în funcţii de conducere la nivel internaţional - Emilia Bunea, fosta şefă a ING Pensii, care a plecat în 2010 ca director financiar al ING Central Europe, Tudor Moldovan, fostul şef al Generali, plecat în Bulgaria să coordoneze dezvoltarea afacerilor din Europa Centrală şi de Est ale grupului, sau Cornelia Coman, fostă CEO al ING Asigurări de Viaţă, numită director general al ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria. O experienţă în străinătate îi e utilă oricărui manager, fiindcă "te maturizează, înveţi cum se fac lucrurile în altă parte, intri în contact cu o altă cultură şi vezi cu alţi ochi inclusiv ce ai făcut tu înainte în carieră", afirmă Violeta Ciurel. "Eu îi încurajez pe colegii mei care au posibilitatea să facă fie şi un stagiu pe termen scurt în Franţa sau în alte ţări să meargă, pentru că te dezvoltă şi ca om." În acelaşi timp, prezenţa expaţilor în companii e utilă, mai ales acolo unde acţionarul este străin. La AXA România există un expat, un director financiar venit din Franţa chiar la cererea ei, pentru că "am vrut să am ochiul acţionarilor când e vorba de bani; e cel mai sănătos şi mai bine aşa". De la ING a ajuns la AXA fiindcă jobul ei era regional, iar când grupul olandez a decis să renunţe la afacerile din două ţări, alternativele din ING n-au tentat-o, astfel încât Violeta Ciurel s-a hotărât să se întoarcă acasă, ceea ce oricum avea de gând să facă la un moment dat, mai ales că plecase împreună cu familia. "Şi am avut cinci oferte în două zile", spune ea. Discuţia cu AXA a avut loc după ce a venit la Bucureşti, la sfârşitul lui iulie 2010, iar funcţia de director general al AXA Life Insurance România a preluat-o în septembrie, "când nici măcar nu reuşisem să-mi despachetez toate lucrurile".

AXA, cel mai mare asigurător din Europa, a intrat atât de târziu în România fiindcă înaintea ei a preferat pieţe cu un potenţial mult mai mare - în primul rând Asia, polul de atracţie pentru toate companiile mari, iar în Europa Centrală şi de Est a intrat în 2006 prin achiziţia firmei elveţiene Wintertour care avea deja afaceri în Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Ulterior a făcut achiziţii în Ucraina, România şi Rusia. În privinţa modelului de business, după cumpărarea şi integrarea Omniasig Life de la Vienna Insurance Group în 2010, AXA a simplificat nivelurile de management, a schimbat structura echipelor de consultanţi şi modul de funcţionare a agenţiilor (cu accent pe front-office în loc de back-office). "Încă suntem o companie mică, dar am crescut anul trecut în retail pe new business cu 70%, iar în total la prime brute subscrise cu peste 30%, în condiţiile în care piaţa a fost pe 0,28% în primele nouă luni."

Întrebată ce sens are promisiunea de a "redefini standardele", conţinută în sloganul grupului AXA, Violeta Ciurel răspunde că totul porneşte de la reacţia clienţilor. În timp, clientul român a fost foarte mult agasat de agenţii sau intermediarii asigurătorilor şi nu mai acceptă abordarea clasică, cea care a funcţionat în primul deceniu după 1997, când s-au lansat la noi asigurările de viaţă. "Nu mai trebuie insistat foarte mult, trebuie schimbate argumentele, modul de abordare, trebuie să anticipezi mersul pieţei. Oamenii ştiu deja mult mai mult despre asigurări decât acum zece ani sau mai mult. Pe de altă parte, oamenii nu mai cred orice: în serviciile financiare am fost martori la fraude, scheme piramidale, astfel încât trebuie să le aduci argumente şi dovezi foarte clare că le meriţi încrederea."