Isteria Pokémon: cum ne-a acaparat un joc viaţa

Postat la 26 iulie 2016 323 afişări

2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va rămâne cunoscut ca fiind anul Pokémonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la nintendo. În doar patru zile, Pokémon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai important, Pokémon Go a dublat valoarea de piaţă a Nintendo şi a stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei ţări (SUA, Australia şi Noua Zeelandă).

Dacă-şi menţine aceeaşi traiectorie ascendentă, Pokémon Go poate depăşi venituri de 4 miliarde de dolari în acest an, potrivit analiştilor de la Macquarie Research. Până acum cele mai profitabile jocuri pentru mobil sunt Candy Crash Saga sau Clash of Clans. Cu toate acestea, impactul asupra Nintendo ar putea fi unul minimal din cauza faptului că drepturile asupra Pokémon sunt deţinute de Pokémon Company, un consorţiu format din Nintendo, Game Freak şi Creatures. Acest lucru s-ar traduce în martie 2017, la următoarea raportare fiscală, în doar 3% din profitul net obţinut de joc pentru Nintendo, potrivit Reuters.

Jocul ar fi generat venituri de 35 milioane de dolari din cele 30 de milioane de instalări, în cele două săptămâni de când a fost lansat, potrivit companiei de cercetare Sensor Tower. Mai mult de atât, achiziţiile realizate în joc pe 10 iulie au însemnat 47% din întreaga piaţă de gaming de mobile! Şi, mai important, jocul convinge jucătorii care nu au mai plătit pentru bunuri virtuale să scoată bani din buzunar: 53% dintre utilizatorii care au făcut achiziţii în Pokémon Go nu au făcut nicio achiziţie în ultimele şase luni, potrivit unui raport al companiei de cercetare Slice Intelligence. Şi nici măcar nu a fost lansat în Japonia, ţara de baştină a Pokémonilor, care se află în top trei al ţărilor din punctul de vedere al banilor cheltuiţi în jocuri de smartphone-uri, deci ne putem aştepta la venituri şi mai mari.

La instalare jocul a stârnit şi câteva controverse din cauza faptului că aplicaţia controlează multe aspecte ale telefonului mobil (cameră, GPS, senzori de poziţie) şi colectează foarte multe date. Mai mult, pentru a rula jocul avea nevoie de acces deplin la contul tău de Google, ceea ce înseamnă că aplicaţia, respectiv compania, poate „vedea şi modifica aproape toate informaţiile din contul tău Google“. Nu are acces la parolă şi la metodele de plată, dar îţi poate citi mailurile, poate vedea ceea ce ai căutat plus multe altele. Niantic a declarat că acel lucru a fost o greşeală şi că a schimbat regulile de acces, dar rămâne întrebarea de ce un joc creat pentru copii avea nevoie de acces complet la contul de Google. Chiar şi aşa, Niantic strânge date importante despre comportamentul jucătorilor, pe unde merg, cum merg, unde obişnuiesc să mănânce, să iasă în oraş şi tot aşa.

Pokémon Go se dovedeşte a fi şi o metodă ieftină de promovare pentru afacerile mici. Japonezii ar putea încheia parteneriate cu diferite afaceri, localuri, din care ambele părţi ar putea avea de câştigat. În joc există locuri, aşa-numitele Pokestop sau Pokegyms, unde jucătorii trebuie să meargă pentru a primi obiecte virtuale pe gratis, dar şi locul unde aceştia îşi pot antrena Pokémonii pentru a evolua sau pentru a se duela cu alţi jucători. Aceste locuri pot fi cafenele, baruri sau alte locuri publice unde jucătorii pot cheltui bani în lumea reală. Totul porneşte de la momeli: un astfel de modul costă 100 de monede în cadrul jocului, sau 99 de cenţi în lumea reală. Asta înseamnă că pentru mai puţin de 1 dolar poţi să ai garanţia creşterii traficului într-un magazin sau într-o cafenea. 

Pentru 99 de dolari, poţi cumpăra chiar 14.500 de monede, suficient pentru a avea o momeală în magazin de-a lungul întregii zile lucrătoare. Mai mult, alte asemenea afaceri ar putea utiliza jocul în avantajul lor punând la dispoziţia vânătorilor diferite oferte şi discounturi atunci când trec pe lângă localul lor şi vouchere celor care reuşesc să prindă Pokémoni în locaţia respectivă. Orice business poate fi o destinaţie pentru jucători: L’Inizio Pizza Bar, un restaurant din Queens, New York, cheltuie 10 dolari pe zi pentru a atrage jucătorii, iar asta le-a adus o creştere de 30% a vânzărilor, scriu cei de la Bloomberg. Şi la noi în ţară au apărut astfel de oferte, iar un exemplu în acest sens este Berăria H, care organizează evenimente şi concursuri în care premiază jucătorii de Pokémon Go care le trec pragul.

McDonald’s a devenit primul partener al Pokémon Go în Japonia, unde jocul era plănuit să se lanseze pe 20 iulie, dar a fost amânat pe ultima sută de metri, la două săptămâni de la lansarea iniţială. Imediat după anunţ acţiunile McDonald’s din Japonia au crescut cu 23%, cel mai mare câştig din 2001 până acum, de la momentul în care lanţul de restaurante fast-food a oferit figurine cu Pokémoni.

Creaturile fictive au invadat meleagurile româneşti pe 16 iulie şi tinerii au întâmpinat cu interes la fel de ridicat jocul de smartphone. Adolescenţi şi mileniali s-au plimbat prin parcuri şi pe străzile din Bucureşti cu telefoanele în mâini căutând Pokémoni, taţi şi mame au plecat cu copiii lor la vânătoare, însă unii au întrezărit şi o oportunitate de afaceri. 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.