Intoarcerea blocajului financiar

Postat la 03 februarie 2009 56 afişări

Simptomele de pana acum ale crizei au fost reducerea creditarii, scaderea consumului si prabusirea pietei de capital, dar, cum raul incepe sa afecteze din ce in ce mai mult economia reala, devin din ce in ce mai evidente noi manifestari. Blocajul financiar, care a afectat economia romaneasca un deceniu si jumatate, revine. Cum va evolua, de ce trebuie sa se fereasca companiile, ce trebuie sa faca executivii si de unde ar putea veni ajutorul?

 

Fosta banca de comert exterior a fost ceea ce analistul Dragos Cabat numeste “institutie financiara permisiva”, care actioneaza nu numai in baza principiilor comerciale, ci si la solicitari din mediul politic sau guvernamental, si astfel de cazuri exista si acum. “Oricum, nu vom avea banci sau mari jucatori care vor cadea, ceea ce este bine, dintr-un anumit punct de vedere. Dar din punctul de vedere al sistemului va fi rau, mai ales ca volumul de afaceri este acum mult mai mare decat era in urma cu 10 - 15 ani”, spune Cabat. Ce este de facut? Pentru companii, ceea ce unii numesc “disciplina financiara” si altii “respectarea contractelor” ar trebui sa fie reguli de baza. Constantin Tampiza, direc­torul Lukoil Romania, spune ca isi pena­li­zeaza clientii care nu platesc cu un procent ce depaseste dobanda bancara si ca nu se sfieste sa “semneze” falimentul unor companii. A fost cazul unui transportator cu care Lukoil colabora, care avea credit bancar; “la sfarsitul anului trecut, banca i-a inchis linia de finantare, el a intrat in incapacitate de plata, iar eu i-am stopat livrarea de carburanti”, ceea ce a reprezentat practic falimentul firmei.

 

Primul val al blocajului financiar a durat mult timp si din cauza factorilor sociali - dorinta autoritatilor de a evita miscari de protest sindical in urma inchiderii sau a sanctionarii companiilor rau-platnice, de exemplu. Intr-o Romanie a anului 2008, in care sectorul privat a devenit cel mai puternic, care sunt modalitatile de actiune pentru recuperarea datoriilor?

 

Pe cale amicala, amiabila, in primul rand, spune Elena Tarola de la compania furnizoare de servicii financiare Data Conta Abilitate. “O actiune in instanta este posibila, dar costisitoare si mancatoare de timp, iar in Romania nu exista o traditie in materie de litigii comerciale.” “Nu excludem varianta justitiei, dar este ultima solutie”, confirma si Oana Simion.

 

Pe de alta parte, avocatii vorbesc de tot mai dese litigii de natura comerciala si cred ca tendinta se va pastra. “Cu siguranta vom asista la o crestere semnificativa a cererii de servicii avocatiale in domeniul litigiilor. Aceasta crestere a cererii reprezinta un indicator important, dar el vine ca o confirmare a blocajului financiar, pentru ca mai intai apare blocajul financiar si acest blocaj determina litigiul. Blocajul financiar reprezinta o situatie cu un mare potential litigios”, spune Romeo Cosma, managing partner al Cosma & Asociatii. Produ­catorii sunt fortati sa vanda pentru a justifica productia, cumparatorii nu au bani pentru ca nu se pot credita si atunci se cumpara pe credit furnizor. Riscul de neincasare insoteste orice vanzare pe credit. “Nivelul arieratelor va fi determinat de nivelul lichiditatilor disponibile. Barterul va redeveni o deprindere necesara”, crede Cosma.

 

Pentru reaparitia blocajului financiar se fac vinovate nu numai companiile sau criza, ci si guvernele, oricare ar fi fost culoarea politica a acestora. “Situatia ar fi putut fi prevenita acum cativa ani, prin schimbarea structurii economiei, prin incetinirea creditarii populatiei si printr-o crestere economica sanatoasa”, crede Dragos Cabat.Iar pentru autoritatile statului “flexibilitate” ar fi cuvantul. Flexibilitatea de care dau dovada Statele Unite si care nu se regaseste in Germania sau in Romania.

 

In SUA, autoritatile au relaxat sistemul fiscal in momentul in care au aparut primele probleme si astfel companiile au putut dispune de lichiditati; au fost, pentru acestea, prelungite termenele de plata ale taxelor, unele impozite au disparut, altele au fost reduse sau firmele au fost scutite de plati. In Europa sistemul este mai dur in ceea ce priveste forta de munca sau taxele, iar “supapele” sunt furnizorii, care isi primesc banii mai tarziu, sau clientii, care sunt fortati sa plateasca mai repede.

 

Flexibilitatea invocata costa, se reflecta in deficite, deficite care sunt oricum in crestere din cauza crizei. Analistii cred ca acest cerc vicios ar putea fi rupt, in cazul Romaniei, de sistemul bancar si de institutiile financiare internationale. “Sistemul bancar trebuie sa aduca lichiditate si incredere pe piata, sa reia ciclul de creditare, sa dea bani, suficient de multi si ieftini. Daca vom incheia si acordul cu FMI, vom finanta deficitul, iar presiunea pe finantarea externa va scadea”, spune Cabat.

 

Increderea este antidotul crizei si in opinia lui Radu Limpede. “Se va propaga sector cu sector, la constructori si in industria materialelor de constructii, in sistemul bancar, care va realiza ca statul sustine cererea agregata, pe urma in fiecare industrie dependenta de investitii. Privatul, motorul in toate epocile, mai putin in cea actuala, asteapta <leadership> politic.”

 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/intoarcerea-blocajului-financiar-3856698
3856698
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.