Termenul „inovaţie” este vehiculat tot mai mult în ultimii ani şi companii de tot felul sunt rânduite în topul celor mai inovatoare organizaţii din lume. Cum vede Szatvanyi inovaţia şi cum se manifestă la OSF? „Inovaţia este legată de identificarea unor probleme în piaţă, la clientul tău. Vezi care sunt provocările pe care un client poate să le aibă, apoi creăm un mediu în care oamenii vin şi propun idei - cum s-ar putea rezolva treaba asta”. Totuşi, pentru ca inovaţia să aibă succes, este necesar ca ideea să fie validată de client, arată şeful OSF.

După mai bine de un deceniu de când se află la conducerea propriei companii, l-am întrebat pe Gerard Szatvanyi dacă se gândeşte să vândă compania, dacă este gata să se retragă. Spune că nu caută să vândă, nu este o prioritate, iar în cazul în care va primi o ofertă de nerefuzat va vorbi cu partenerii lui.

„Pentru noi, interesant este să clădim o companie, o instituţie care poate să rivalizeze cu Deloitte sau IBM Servicies. Asta ne motivează, să facem ceva deosebit”, argumentează el. Spune că acum câştigă destul de mulţi bani ca să nu-şi facă griji pentru viitor şi că este interesat să clădească ceva care să treacă testul timpului, nefiind în căutarea unor bunuri materiale extravagante. În plus, visează şi speră la „Premiul Nobel pentru afaceri”, pe care el l-ar da afacerilor de peste 1 miliard de dolari. Vede un astfel de premiu „în curtea” OSF „în vreo 10 ani” şi crede că au ingredientele pentru a atinge acest prag. „Avem viziunea clară, ştim unde ne ducem, ştim ce trebuie să facem. Asta e un maraton, nu un sprint. Trebuie să fii solid, să poţi să duci treaba pe termen lung”, spune el.

DIN NOU DE LA CAPĂT?

Dacă ar fi să o ia de la capăt azi, ar proceda la fel. „S-a dovedit a fi o reţetă de succes, dacă merge bine de ce să o schimb?”, spune el antreprenorul, admiţând că pornirea unei afaceri nu este facilă şi este necesară multă muncă şi dedicare. „Cine reuşeşte să treacă de al treilea an de business, să creeze o companie care să genereze locuri de muncă, să genereze valoare, ar trebui să primească o medalie. Nimeni nu-şi dă seama cât de dură e chestia asta. Să faci o afacere cinstită, cu care să creezi - cinstit - o valoare, şi să se ridice frumos, să faci ceva să laşi în urma ta ceva, este foarte greu”, susţine Szatvanyi.

Atitudinea românilor faţă de antreprenoriat s-a îmbunătăţit în ultimii ani şi tot mai mulţi îşi doresc să pornească afaceri pe cont propriu. Barometrul antreprenoriatului românesc din 2016, studiu realizat de EY România, arată că frica de eşec este unul dintre cele mai importante obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România.

Doar 30% dintre antreprenorii cu afaceri mature consideră că eşecul în afaceri este perceput într-un mod pozitiv (un prilej de învăţare). Procentul celor cu percepţie pozitivă relativă la eşec nu doar că a rămas mic, dar chiar a scăzut în 2016 faţă de anul precedent. În acelaşi timp, percepţia negativă a scăzut de la 81% în ediţia 2014 a barometrului EY al antreprenoriatului românesc, la 65% în 2015 şi 60% în 2016.

Gerard Szatvanyi consideră că percepţia negativă asupra eşecului în business este greşită şi că românii ar trebui să urmeze exemplul americanilor, care nu consideră eşecul în afaceri drept ceva negativ. Îşi aduce aminte de o discuţie, în avion, cu un texan, care i-a spus: „La noi, în Texas, dacă nu ai experienţa cel puţin a unui faliment, înseamnă că n-ai încercat suficient de tare”.

Dacă afacerile sunt atât de grele, procesul de transformare a unei companii într-una de succes este atât de dificil, de ce o facem? „Pentru că suntem fiinţe umane, suntem dornici de a face mai mult, de a realiza ceva interesant, de a lăsa ceva în urma noastră. Suntem neliniştiţi. Dacă nu am fi aşa, nu am face catedrale, autostrăzi, nu am trimite oameni pe Lună. Unii inventează un medicament, alţii crează 1.000 de locuri de muncă”, explică el.

LICITAŢII PE ANGAJAŢI

Sectorul IT este unul dintre cele mai importante din România, iar ponderea sa în PIB este din ce în ce mai mare. Specialiştii IT din ţară sunt la mare căutare, iar companiile româneşti sau multinaţionale se „bat” pentru candidaţi. Criza de personal din sectorul IT este accentuată de numărul limitat de absolvenţi, în condiţiile în care facultăţile livrează circa 7.000 de absolvenţi de IT pe an, iar necesarul din piaţă este cel puţin dublu.

Cu toate acestea, reprezentantul OSF nu se arată îngrijorat, deoarece la fel cum nici România nu a fost ţinta afacerilor, nici recrutarea nu se face doar pe plan local, deşi mai mult de jumătate de angajaţi sunt români (66%), ci caută oameni la nivel global. Dă drept exemplu că în IT, un programator din Cluj poate lucra cu uşurinţă pentru un proiect al unui client din SUA; pentru OSF provocarea este să găsească şi să ţină oamenii în condiţiile în care activează într-o piaţă cu giganţi precum Amazon, Microsoft sau Oracle.

În aceste condiţii, rata de plecare a noilor angajaţi (mai puţin de un an) este de 10-15%, iar rata de plecare a celor care sunt de mai mulţi ani în companie este sub 5%, potrivit lui Szatvanyi. „Oamenii sunt încântaţi de programul flexibil. Promovările la noi nu se fac pe scară temporală, ci pe baza competenţelor. Dorinţa mea este ca oamenii să crească cât mai repede, chiar dacă asta înseamnă, câteodată, să se mute în altă companie. Sunt mândru dacă un angajat ajunge la IBM sau Microsoft şi este apreciat acolo”, spune el.

Deşi ramura de programe dedicată comerţului electronic funcţionează cel mai bine, Szatvanyi  spune că OSF nu se va concentra doar pe asta, ci vrea creşteri pe toate segmentele, mizând pe o ascensiune a cloudului în următorii ani.

„Cloudul o să se dezvolte foarte mult, pentru că este mult mai simplu, mai uşor de folosit şi ajunge până în cele mai depărtate regiuni din lumea asta.” Antreprenorul observă o „luptă” interesantă, ce se va duce între jucătorii vechi ca Microsoft sau Oracle cu cei noi, ca Salesforce, ce „s-au născut în cloud, gândesc în cloud”.

Viitorul OSF îl vede bine, muncind în continuare la fel ca şi până acum: „Cum zic americanii: the reward for good work is more work” (răsplata pentru multă muncă este şi mai multă muncă).