Cu aceasta insa ajungem la urmatoarea sursa de dileme, care e legata de modul cum se poate naviga la momentul actual intre doua urgente la fel de mari pentru Romania, dar care reclama masuri opuse: combaterea inflatiei si incurajarea cresterii economice. BNR a pastrat dobanda de politica monetara neschimbata din mai anul trecut, la 6,25%, nepermitandu-si s-o coboare, in conditiile in care inflatia anuala a ajuns cea mai mare din UE, trecand de 8%, atat din cauza preturilor externe la materii prime si alimente, cat si din cauza efectului majorarii TVA (efect care va disparea insa din calcule incepand cu luna iulie). In scrisoarea de intentie catre FMI, BNR arata ca pentru a combate inflatia, "va trece la o politica monetara mai restrictiva, in special printr-o administrare mai buna a lichiditatii, astfel incat ratele dobanzilor pe piata monetara sa se apropie de dobanda de politica monetara" (este vorba de faptul ca grija BNR de a furniza mereu suficienta lichiditate pe piata, care a impins bancile sa coboare costul creditelor acordate in economie, a facut ca dobanzile interbancare sa fie mai mici decat dobanda de politica monetara).

O asemenea intentie este combatuta ferm de analistii care considera ca stimularea cresterii economice ramane prioritatea nr.1. "Aplombul cu care sunt vehiculate aceste masuri ar trebui temperat prin considerarea unor efecte adverse: cresterea volatilitatii intrarilor de capital, scaderea competitivitatii exporturilor, presiuni suplimentare asupra perspectivelor de relansare economica si asupra creditarii", sustine Cristian Ionescu, country manager al agentiei de evaluare financiara Coface Romania, care recomanda totusi o majorare de politica monetara, dar nu acum, ci la anul, cand cresterea economica se va fi consolidat, iar anul electoral va permite introducerea de catre BNR a unei astfel de "surdine".

Argumentul lui Ionescu se leaga de temerile, exprimate inclusiv de Jeffrey Franks de la FMI, ca performanta mai slaba a exporturilor si a industriei ar prevesti o incetinire a cresterii economice, dupa un progres si asa firav de 1,6% in primul trimestru. Totusi, in luna mai, productia industriala a crescut cu 8% fata de mai 2010, iar toti analistii isi pastreaza previziunea de avans al PIB intre 1% si 2% pentru anul in curs, mizand pe o relansare a cererii externe si a investitiilor in ultimele trimestre.

Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, are in vedere o crestere de 0,7% fata de trimestrul al doilea din 2010, dar pe ansamblul anului, estimarea de 1,5% ramane in vigoare, similara cu cea a FMI - cu mentiunea insa ca "evolutiile adverse pe piata externa apar ca fiind cel mai important factor care ar putea determina aparitia unor rate trimestriale negative ale PIB in perioada urmatoare". Georgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank, remarca la randul sau ca, desi cifrele din primul trimestru sunt imbucuratoare, in cel de al doilea trimestru al anului s-a observat o incetinire a activitatii economice, in special in sectoarele care au reprezentat motoarele cresterii - exporturile si industria. "In opinia noastra, riscul major pentru crestere economica este generat de evolutiile de pe plan international si in special cele legate de criza datoriilor din zona euro, posibilele efecte de contagiune si o incetinire a activitati economice in statele membre ale Uniunii Europene", afirma ea. Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, are in vedere o crestere de 0,7% fata de trimestrul al doilea din 2010, dar, pe ansamblul anului, estimarea de 1,5% ramane in vigoare, similara cu cea a FMI - cu mentiunea insa ca "evolutiile adverse pe piata externa apar ca fiind cel mai important factor care ar putea determina rate trimestriale negative ale PIB in perioada urmatoare".

Cat despre temerea ca scaderea cererii in zona euro s-ar adanci, naruindu-ne si noua sperantele de consolidare a cresterii economice, Dan Bucsa de la UniCredit are rezerve. "Recentele rezultate mai slabe ale economiilor mari (asa-numitul <soft patch>) au cauze care, in mare parte, au fost reversate (incetinirea fluxurilor productive dupa cutremurul din Japonia, scumpirea puternica a materiilor prime)", spune el, astfel incat majoritatea bancilor straine mari si oficialii europeni si americani anticipeaza performante economice mai bune in a doua parte a anului, dupa incetinirea din perioada aprilie-iunie.

Nu-i mai putin adevarat ca economia nu se poate baza numai pe surse externe, iar ca sa se poata baza pe cererea interna, ar fi nevoie de depasirea fazei actuale de strangere a curelei. "Continuarea consolidarii fiscale in multe tari din Europa Centrala si de Est inca franeaza o relansare mai puternica a cererii interne, care ar diversifica sursele cresterii economice, pana acum limitate la exporturi", apreciaza Juraj Kotian, analist al Erste Group, care crede insa ca dupa ce reformele fiscale vor trece de faza actuala, economia va reusi sa creasca mai repede. Aceasta logica explica si de ce aproape toti analistii prevad cresteri ale PIB de peste 3% pentru Romania in 2012 si de ce previziunile pentru pietele emergente din Europa sunt in general mai bune decat pentru economiile occidentale.