Am adus in discutie directia capitalurilor straine pentru ca, in lipsa climatului pentru investitii stabile pe termen lung, fluxurile de capital pe termen scurt domina estimarile despre mersul economiilor si despre cursul valutar, daca ne gandim la avertismentele repetate ale guvernatorului Mugur Isarescu despre afluxurile de "bani fierbinti" care preseaza in sensul unei aprecieri excesive a leului, periculoasa pentru competitivitate, tinand cont ca redresarea economiei romanesti s-a bazat aproape exclusiv pe exporturi si pe industria care a produs pentru ele. Iar IIF pare sa confirme aceasta temere atunci cand prevad ca "Ungaria si Romania vor ramane in 2011 cele mai vulnerabile din zona la fluctuatiile din perceptia pietelor", adica la venirea si plecarea rapida a capitalurilor: Ungaria pentru ca a impus taxa asupra bancilor si a altor multinationale, dovedindu-se astfel neprietenoasa pentru investitii straine, iar Romania pentru ca se apropie alegerile din 2012, care pot da peste cap actualele masuri de austeritate bugetara.

Deocamdata insa, situatia arata normal: conform datelor BNR, intrarile nete de capitaluri in Romania (excluzand investitiile straine directe si banii de la FMI) au fost de doar 0,85 miliarde de euro in primele patru luni ale anului, raportat la 2,8 miliarde pentru Ungaria. "Chiar daca fluxurile de capital au accelerat incepand cu luna mai, perioada pentru care inca nu avem date, suntem departe de un nivel excesiv atat in comparatie cu rezervele valutare ale BNR (de aproximativ 34,4 miliarde de euro la finele lunii iunie 2011), cat si fata de nivelul PIB (aproximativ 130 de miliarde de euro anul acesta)", explica Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank. Mai mult, afirma Bucsa, cursul leu/euro are cea mai redusa volatilitate istorica dintre cursurile fata de euro ale monedelor flotante din regiune (forint, coroana ceha, zlot polonez).

Interesul investitorilor straini pentru Romania ar putea creste insa odata cu revenirea Romaniei in categoria de rating "investitie", "deoarece tara noastra ofera, la acest moment, cele mai atractive randamente dintre tarile europene cu acest nivel de rating, atat pentru depozite, cat si pentru plasamente in titluri de stat", afirma reprezentantul UniCredit Tiriac Bank. Iar acum, completeaza Florian Libocor, economistul-sef al BRD Groupe Societe Generale, "dupa ce Fitch a reasezat Romania in grupa tarilor cu rating investitional si Standard & Poor's probabil se pregateste de aceeasi miscare, cred ca este bine sa fim pregatiti pentru <jocul capitalurilor>".

Aceasta este principala explicatie pentru faptul ca majoritatea bancilor solicitate de BUSINESS Magazin sa ofere previziuni de evolutie a cursului valutar considera ca leul va incheia anul in curs la un nivel apropiat de cel actual (4,23 lei/euro la finele lunii iunie, 4,20 lei/euro vinerea trecuta) sau apreciat fata de nivelul actual pana spre 4,05-4,10 lei/euro, dar in niciun caz mai jos. Capitalurile (si in general investitiile) sunt atrase de peisaje macroeconomice promitatoare, cum este cel al Romaniei, iar in conditiile in care lupta cu deficitele si datoriile mari din Europa pune probleme la toate nivelurile, de la franarea cresterii economice si pana la proteste de strada contra austeritatii si crize de guvern, disciplina si climatul relativ de pace sociala in care guvernul roman a actionat pana acum nu poate decat sa impresioneze favorabil. "Imbunatatirea fundamentelor macroeconomice, gradul scazut al datoriei publice, ridicarea ratingului, randamentele superioare oferite, demararea reformelor structurale si consecventa autoritatilor in reducerea deficitului fiscal vor incuraja intrarile de capitaluri speculative in semestrul al doilea, ceea ce va exercita presiuni de apreciere asupra leului", rezuma Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank Romania.

Totusi, adauga Melania Hancila, pragul de 4 lei/euro va ramane un nivel de suport puternic, deoarece toate aceste aspecte pozitive vor fi partial erodate de problema datoriilor publice din zona euro, zona cu care Romania este puternic interconectata financiar si comercial. In privinta raportului cu dolarul, Florian Libocor de la BRD considera ca, dat fiind potentialul de depreciere a dolarului fata de euro, "dar fara a considera ca salvarea Greciei este ultima problema de rezolvat pentru UE", nu este exclus ca la final de an leul sa fie usor mai tare decat dolarul in comparatie cu nivelul actual.

Astfel de interpretari indica o scadere in importanta a eternelor discutii despre BNR care ar mentine moneda nationala in intervalul de 4,1-4,3 lei/euro (in care a si oscilat, de altfel, cu mici exceptii in ultimii doi ani si jumatate), considerandu-l oportun pentru economie, cu un leu nici excesiv de puternic pentru exportatori, nici excesiv de slab pentru dezinflatie. Dar "BNR a facut destul pentru a ajuta economia intr-o anumita masura. A mentinut dobanzile mai jos chiar in contextul unei inflatii temporar ridicate si chiar a asigurat o oarecare stabilitate a cursului de schimb. Cred ca este gresita abordarea multora ca BNR ar trebui sa faca mai multe pentru a ajuta economia. Politicile guvernamentale sunt mult mai importante in acest sens, puterea unei banci centrale fiind limitata", subliniaza Catalina Molnar, senior economist al RBS Romania.

Ce spun oamenii de afaceri? "Strict pentru industria noastra, cred ca trebuie sa avem un curs stabil sau usor crescator", comenteaza Dragos Geletu, managing mirector KLG Europe Logistics. "Stabilitatea cursului ne da posibilitatea sa anulam unul din factorii (diferentele de curs) care ne afecteaza posibilitatea de previziune, urmarirea unei tendinte reale a bugetarii". La randul sau, Dora Popeneciu, general manager iSTYLE, importator Apple, considera ca BNR ar trebui sa stabilizeze cursul, pentru ca un nivel constant al cursului pe termen lung inseamna beneficii si pentru importatori si pentru exportatori "si astfel investitiile straine sunt si ele atrase. Credibilitatea monedei nationale incepe de la stabilizarea cursului si de aici tot lantul economic: daca populatia are incredere in moneda nationala, creditele sint ajung preponderant in moneda nationala, la fel si economiile".

"Cred ca se discuta foarte mult despre curs, s-a vorbit despre protejarea exportatorilor, dar ar trebui ca BNR sa lase cursul liber. Si exportatorii, si importatorii au la dispozitie instrumente pentru a se proteja impotriva fluctuatiilor, insa ele nu sunt folosite si de multe ori pare <normal> ca altcineva sa-i protejeze", apreciaza Iulian Stanciu, directorul general al eMAG. Din aceeasi zona a comertului cu produse IT, Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, considera ca "singura solutie pentru BNR este sa actioneze in sensul intaririi leului", pentru ca un curs al euro in crestere inseamna o scadere a puterii de cumparare a populatiei. In acelasi timp, crede Ghenea, o intarire brusca a leului nu este nici ea de dorit, tinand cont de componenta exporturilor, care au echilibrat "in mod aproape miraculos" deficitul de cont curent in ultimii doi ani.