Ziua de muncă a Doinei Vornicu începe la ora opt, când bea prima cafea din zi şi citeşte corespondenţa şi se termină în cel mai bun caz la şapte seara, dar cel mai adesea în jur de opt sau chiar nouă. Şi asta pentru că, pe lângă programul încărcat, "încerc să-mi fac un management al timpului, dar nu am învăţat să spun <nu> de fiecare dată când trebuie. Managerii au slăbiciuni, sunt şi ei oameni".

Directorul executiv al CEZ Distribuţie, companie care a avut anul trecut venituri de 859 milioane de lei, are deopotrivă zile în care rămâne la biroul din Bucureşti, dar lucrează şi în Craiova sau Râmnicu Vâlcea, de vreme ce compania are activităţi în şapte judeţe din sudul ţării. Compania face parte din grupul ceh CEZ, care a câştigat licitaţia de privatizare a Electrica Oltenia şi are în acest moment cinci companii pe piaţa autohtonă - CEZ Vânzare, CEZ Trade, CEZ România, CEZ Distribuţie şi Producţie de energie (în parcul eolian de la Fântânele Cogealac, cel mai mare proiect eolian din toată Europa, şi în complexul de hidrocentrale de la Reşiţa).

POVESTEA DIN SPATELE PROCENTELOR

Conform unor studii, pierderile de energie electrică pe plan autohton se plasează între 15-20%, România pierzând anual 23 de miliarde de euro din această cauză.

Spre deosebire de alte verigi ale lanţului energiei, "distribuitorul de energie electrică trebuie să fie implicat în creşterea eficienţei energetice - dacă nu pentru consumatorul final, deşi trebuie să ne implicăm şi în acest aspect, măcar pentru instalaţiile proprii", susţine Doina Vornicu. "Trebuie - şi noi asta intenţionăm - să nu mai pierdem procente importante din energia pe care o distribuim în consumul tehnologic, practic în pierderile noastre", adaugă ea. La nivelul României pierderile de energie în reţele de joasă, medie şi înaltă tensiune se plasează între 10 şi 12%, în timp ce în Uniunea Europeană nu depăşesc 7%. Cele 5% s-ar cuantifica într-o economie uriaşă, la care s-ar putea adăuga şi chibzuiala consumatorilor finali. Altfel spus, s-ar produce mai puţină energie pentru acelaşi PIB. "În aceste condiţii, mai puţină energie consumată înseamnă de fapt o creştere economică şi nu scădere, pentru că se traduce în costuri mai puţine şi mai mici la aceeaşi producţie", punctează reprezentanta CEZ Distribuţie.

După 1989 consumul naţional de energie a scăzut din cauza reducerii capacităţilor industriale. "Tendinţa este, în continuare, de scădere. Închiderea multor unităţi industriale care erau energofage a dus la o scădere a consumului", spune Vornicu. Tot ea explică însă şi că o parte din consumatori şi-au modernizat activitatea, ceea ce a dus la reducerea consumului de energie. În 1989, îşi aminteşte Doina Vornicu, piatra de încercare a sistemului energetic era să păstreze frecvenţa la nivelul standard. "Şi era foarte greu. De aceea erau întreruperi la consumatorii finali, pentru a se crea echilibru între cerere şi ofertă". Astăzi în schimb, la nivelul întregii ţări, capacitatea instalată este mult mai mare decât necesarul de consum, care a scăzut dramatic în zona industrială şi a crescut uşor în zona micilor consumatori şi în zona rezidenţială. Or, "ca să crească economia trebuie să crească şi consumul de energie în zona industrială".

CUM S+ TE UIŢI LA CONSUM

Consumul de energie electrică este doar unul dintre indicatorii care <spun> ce se întâmplă în economie. "În timp, acest indicator poate să fie înşelător, dacă nu-l corelezi cu alte informaţii", punctează Vornicu. Dacă, de pildă, unul dintre marii consumatori a investit, şi-a modernizat procesele şi consumă mai puţin, dar produce la fel sau mai mult, nu înseamnă că economia scade, ci doar că a scăzut cantitatea de energie electrică pe unitatea de produs a acelui client. "Dar este, într-adevăr, unul dintre indicatorii importanţi care pot arăta dacă economia duduie sau e la relanti."

Dar consumul casnic cum va evolua? Chiar dacă preţurile vor creşte, Doina Vornicu nu crede că cineva se mai poate lipsi de energia electrică. "Ne-am obişnuit să ajungem acasă, să apăsăm un comutator - se face lumină în încăpere, ne putem încălzi sau răcori. Niciodată nu ne trece prin minte - în primul rând - că acolo e electricitate. Absenţa ei, în schimb, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, ne creează un disconfort", punctează CEO-ul CEZ Distribuţie, care povesteşte că a ales domeniul energetic pentru că a fost îndrăgostită de tehnică şi fizică de mică.