CLOŞCA DE AUR, PUII ŞI NEAMUL DE GOSPODARI

Concret, logo-ul companiei, imaginea acesteia, coincide cu imaginea produselor. În prezent, circa 80% din produsele pe care compania le aşază pe rafturile magazinelor şi-au schimbat straiele, iar până la finalul acestui an schimbarea ar trebui să fie completă. De fapt, chiar cărţile de vizită din buzunarul preşedintelui sunt deopotrivă dintre cele "vechi" şi din cele "noi", care au logo-ul ce înfăţişează ouă de aur. Cum s-a ajuns aici? "A existat o dilemă dacă să facem un brand corporatist sau unul pentru consumatori", explică Daniş momentul de la linia de start a procesului de rebranding. S-a ajuns la o concluzie: "După 4-5 ani de schimbări în cadrul companiei era nevoie de un nou brand corporatist care să fie atât de aproape, de accesibil, pentru consumator încât să poată sta pe produs", completează ea.

"Din acest moment Agricola Bacău este doar Agricola, un nume care spune mult şi nu mai are nevoie de localizare", explică Daniş. Următorul pas a fost un workshop în care doi oameni de la BrandTailors s-au întâlnit cu o echipă din cadrul grupului băcăuan pentru a stabili o cale de urmat. Peste două săptămâni a avut loc o prezentare cu şase-şapte soluţii pentru designul brandului, care au fost supuse unei cercetări interne, în cadrul Agricola. "Iniţial a fost o echipă de circa 25 de oameni care şi-au expus părerile pe acest proiect, iar ulterior au participat oameni din toate departamentele - şi din producţie, şi din logistică - în total în jur de 60, care au acordat, efectiv, note", explică Horoi. Şi chiar dacă soluţia câştigătoare a fost atât preferata companiei, cât şi a consultanţilor de brand, Beatrice Daniş mărturiseşte acum că atunci când echipa lucra la proiect, nu se aştepta să fie aleasă tocmai această imagine - cea cu tezaurul reprezentat de ouă de aur. Şi asta pentru că este "o imagine extrem de conceptuală şi nu credeam că Agricola este pregătită să adopte o strategie atât de curajoasă". Începutul de an a adus pentru consultanţi o provocare: "Să articulez o platformă de brand ambivalentă - să fie dezirabilă pentru consumator, cât şi reprezentativă pentru companie".

Plecând de la faptul că băcăuanii au un flux tehnologic complet, compania a fost asemuită unei gospodării, în care totul este produs de ţăran. Păsările, de pildă, sunt hrănite cu cerealele cultivate de acelaşi gospodar. În plus, în momentul în care s-au pus bazele fermelor, în 1957, cea mai apreciată formă economică era gospodăria agricolă, crede reprezentanta BrandTailors. Aşa s-a ajuns la ideea de gospodărie, completată de imaginea de familie, de neam, "pentru că de câte ori am fost la Agricola am fost primită cu ospitalitate, de oameni calzi, care dau impresia de familie, de neam". S-a stabilit astfel sloganul <Neam de gospodari>, urmând să fie realizată imaginea. "Simbolul reprezintă imaginea grupului, care are o istorie lungă, de valoare, cu continuitate", povesteşte Beatrice Daniş, care spune că Agricola a fost asemuită cu un tezaur, primul care vine în minte românilor fiind cel de la Pietroasele, respectiv Cloşca cu puii de aur. Spre finalul lunii martie a fost definitivată şi partea grafică, ce a fost aplicată ulterior pe toate materialele individuale şi ambalaje de produse.

"Noi vedem grupul de firme ca pe un uriaş adormit şi cred că schimbările prin care trece vor produce o schimbare dramatică. Nu e doar un moment de referinţă din istoria grupului, cred că vom asista la revirimentul gigantului", consideră fondatoarea BrandTailors.

Graţie acestor schimbări, dintre care rebrandingul constituie practic cireaşa de pe tort, "ne aşteptăm la o creştere de 20-25% a cotei de piaţă până în 2014", spune Grigore Horoi, care povesteşte că în curtea sediului din Bacău se află mai nou şi o statuie a Cloştii cu ouă de aur. Horoi se consideră "optimist din naştere, altminteri n-aş fi depăşit atâtea probleme câte a cunoscut Agricola". Compania are bătut în cuie şi un plan pe termen mediu, dar, comentează preşedintele, "mai avem nevoie de surse de finanţare". Şi deşi spune că niciunul dintre acţionari nu e dispus să iasă din afacere, povesteşte că Agricola s-a aflat în trecut în negocieri chiar avansate cu posibili investitori. "Criza din 1997 ne-a prins într-un stadiu destul de avansat cu un fond de investiţii care a renunţat brusc", detaliază el. Un alt caz a fost cel în care un fond de investiţii londonez şi BERD ar fi trebuit să participe la capitalizarea grupului, dar ar fi dorit garanţii din partea nemţilor de la Moxel, care însă s-au retras din acţionariat, spune Horoi. Cloşca de aur este acum imaginea Agricola, dar rămâne de văzut cât se va reflecta aurul şi în bilanţul afacerii.