Grădinar vertical, poliţist meteo, nanomedic, broker de timp, gunoier informatic şi alte 15 meserii la modă în 20 de ani

Autor: Adelina Mihai Postat la 27 aprilie 2014 2531 afişări

Când îi întrebăm pe copii ce vor să fie când vor fi mari, ei ne răspund astăzi că vor să fie social media managers sau app creators, meserii despre care nici nu auziserăm în urmă cu 20 de ani. Copiii noştri vor putea fi însă nanomedici, arhitecţi spaţiali, manageri de avatar, brokeri de timp sau poliţişti meteo, meserii despre care vom auzi tot mai mult în următorii 20 de ani.

Schimbările demografice din următorul deceniu (faptul că populaţia lumii va fi mai numeroasă cu un miliard de locuitori) vor conduce la împuţinarea resurselor naturale, cum ar fi hrana, rezervele de apă sau cele de energie. Pe de altă parte, numărul de utilizatori ai internetului va fi din ce în ce mai mare. Ca rezultat direct, industriile se vor dezvolta exponenţial, mai ales cele care se bazează pe internet sau pe e-commerce, dar şi industria alimentară şi industria energiei alternative, crede Arun Krishnamurthy, human resources director în cadrul Vodafone România.

„Doar antreprenorii şi companiile care vor răspunde acestor provocări şi le vor permite consumatorilor să se adapteze, să supravieţuiască şi să se lupte în acest mediu schimbător vor reuşi să se dezvolte cel mai repede - generând locuri noi de muncă care vor cere abilităţi foarte variate şi tipare mentale diferite de cele care s-au impus astăzi şi care au ajuns deja să fie stereotipuri. Accesul la internet va uni şi mai mult lumea şi va elimina barierele, ceea ce înseamnă că cei care sunt cu adevărat talentaţi se vor putea remarca, indiferent de locul unde se află„, a spus Krishnamurthy, care conduce politicile de HR pentru mai bine de 3.300 de angajaţi ai companiei telecom în România.

Tendinţa recrutării globale se observă deja, dar în viitor se va accentua, mai spune Arun Krishnamurthy: „Cred că în viitor va exista o piaţă globală a talentelor - orice dezechilibru dintr-o ţară / de pe un continent va fi compensat prin resurse şi oportunităţi care vor proveni din alte ţări sau zone geografice. Ceea ce cred este că diferenţa dintre tineri şi persoanele cu experienţă nu este neapărat un factor de luat în seamă. Ceea ce va conta mai degrabă va fi ca persoana să fie «angajabilă» - să deţină acele abilităţi, acel comportament şi acea dispoziţie de a învăţa şi de a se adapta rapid„.

Dezindustrializarea şi evoluţiile tehnologice au condus la reduceri dramatice de personal în varii domenii, de aceea este de aşteptat ca în domeniile care nu pot fi automatizate să se creeze locuri de muncă în ritm accelerat. Specialiştii în construcţii, în infrastructură şi în transporturi vor fi solicitaţi global, iar peste un deceniu oferta de talente va fi subdimensionată pe aceste segmente, crede Lucian Vînătoriu, consultant în cadrul buticului de consultanţă Hostile Context Management. La fel se va întâmpla şi în domenii precum medicina şi sănătatea, mai consideră acesta.

„Funcţional, noul normal economic va avea nevoie de vânzători şi de manageri de proiect. În orice domeniu, ciclul de recesiune e caracterizat de supraofertă de produse. Când cererea îşi va reveni, ofertanţii (producătorii) vor dori să se afle în faţa consumatorilor pentru a prinde noul val încă de la început, iar pentru asta au nevoie de cei mai competitivi vânzători. Managerii de proiecte vor fi interfaţa vitală dintre ceea ce poate livra producătorul şi ceea ce doreşte consumatorul. Cei mai calificaţi manageri de proiect au asigurate salarii bune în deceniile următoare„, a adăugat Vînătoriu.

Vestea bună, mai spune consultantul, vine pe fondul descoperirilor din unele industrii ce se pretează la automatizare (auto, de exemplu) şi care trec, în ciuda tendinţelor, la faza de dezautomatizare, în care roboţii sunt înlocuiţi înapoi cu personal uman: „De exemplu, Toyota astăzi experimentează înlocuirea roboţilor cu oameni, pentru a creşte eficienţa pe termen lung, într-o abordare nouă a filosofiei Kaizen. Producătorul consideră că astfel poate impulsiona creativitatea. În plus, factorul uman poate detecta mai uşor nivelul de calitate cerut, aspect vital în industriile care se confruntă anual cu milioane de rechemări în service pentru produsele fabricate robotizat„.

Colaborarea umană de calitate va fi din ce în ce mai importantă în viitor, arată autorii studiului realizat de firma de cercetare Fast Future: „Vor exista relaţii de colaborare între mai multe organizaţii, iar angajaţii vor apela din ce în ce mai mult la cunoştinţele personale sau la alte organizaţii pentru a crea echipe menite să ducă la bun sfârşit anumite sarcini„. Acest lucru se întâmplă deja în domeniul medical, unde în ultimii ani s-au dezvoltat tot mai mult locurile de muncă din ariile de suport, consiliere medicală, customer care, dar şi domenii medicale de nişă ce abordează probleme de infertilitate sau genetică. Managementul unor astfel de cazuri presupune o abordare complexă, cu echipe alcătuite din medici, biologi specialişti în genetică şi embriologie şi psihologi, spune Monica Băluţă, directorul de resurse umane al reţelei de clinici private MedLife.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
cover story,
meserii,
viitor,
piata muncii
/cover-story/gradinar-vertical-politist-meteo-nanomedic-broker-de-timp-gunoier-informatic-si-alte-15-meserii-la-moda-in-20-de-ani-12538063
12538063
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.