EDUCAŢIE, PUNCT DE PLECARE

Avocata Mona Muşat, care coordonează activitatea casei de avocatură Muşat & Asociaţii, înfiinţată de tatăl său, a investit peste 2,5 milioane de euro într-o şcoală privată din zona Băneasa. „În 2012, am pus bazele proiectului Şcoala Privată Aletheea – de care sunt foarte mândră, deoarece l-am creat de la zero, este «copilul meu de suflet». Am ales pentru şcoală acest nume, Aletheea – care înseamnă libertate, adevăr în greacă.

Pentru fiul meu, Luca, mi-am dorit un sistem educaţional care să îi pună în valoare personalitatea, cum de altfel îmi doresc pentru toţi copiii. Pot spune că el m-a inspirat să pun bazele Aletheea, decizia mea de a fonda şcoala a venit într-un mod firesc datorită lui. Mi-am dorit, de asemenea, pentru Luca, profesori care să se desprindă de tradiţionalismul orelor de curs şi care să devină în timp adevăraţi mentori pentru el şi pentru ceilalţi copii. Din păcate, sunt foarte puţine şcoli care au dezvoltat un asemenea profil. Văzând că profesorii sunt mai degrabă rigizi şi ancoraţi în standarde învechite, mi‑am spus că trebuie să încerc să creez eu un asemenea sistem”.

Educaţia este punctul central al preocupărilor matematicianului Măriuca Talpeş, care a fondat, în 1990, împreună cu soţul său, Florin Talpeş, firma Softwin, din care s-a desprins ulterior Bitdefender, producător de soluţii de securitate cibernetică. Antreprenoarea deţine şi funcţia de director general al Intuitex, divizia de software pentru educaţie din cadrul grupului Softwin. În opinia sa, educaţia ar trebui să fie o prioritate naţională pentru România. Dacă ar fi pentru o zi preşedintele ţării, Măriuca Talpeş ar pune cap de listă reformarea sistemului de educaţie, pe care îl consideră „o ameninţare majoră la adresa viitorului României”. Ar încerca, din această poziţie, să ridice ştacheta la intrarea în învăţământ şi să facă şcoala mai atractivă pentru copii. De exemplu, ar încuraja orele creative şi ar păstra în sistemul de învăţământ tehnologic şi profesional doar acele calificări cerute pe piaţa muncii. În această problematică ar trebui să se implice toţi antreprenorii şi companiile de succes din România, consideră Măriuca Talpeş. „Cred că în acest moment, şansa unei mari schimbări în bine a sistemului de educaţie din ţară stă în implicarea mediului de afaceri. Antreprenorii, echipele din mediul de afaceri privat, pot «adopta» o şcoală, o grădiniţă”, explică aceasta. Totul pentru a ajuta şcoala să redevină plăcută pentru copii.

Şi CEO-ul Orange România, Liudmila Climoc, este de părere că „educaţia este investiţia în viitorul ţării, fundaţia ce stă la baza dezvoltării sociale şi economice ale oricărei ţări, iar digitalizarea devine un catalizator pentru mai multe domenii”. Liudmila Climoc consideră că România ar trebui să se concentreze mai mult pe susţinerea educaţiei, a digitalizării şi să încurajeze inovaţia, primele trei direcţii pe care ea s-ar axa dacă ar deţine cea mai mare putere în stat. Doamnele din mediul de afaceri românesc sunt, desigur, conştiente şi de importanţa vieţii personale şi aproape fără excepţie indică drept cel mai important moment din viaţa lor unul legat de familie sau de valoarea proprie, ca individ. Momentele petrecute alături de cei dragi şi călătoriile se clasează, detaşat, pe primele locuri în preferinţele doamnelor de a-şi petrece timpul liber.

ÎNVĂŢĂMINTE DUSE DIN BUSINESS ÎN ALTE ARII

Am mai aflat poveşti frumoase, despre cum doamnele sprijină comunităţile locale, cum companiile pe care le conduc îi ajută pe micii producători – să spunem de magiun, sau alte produse tradiţionale. Am aflat că sunt doamne care au înfiinţat sau participă la activitatea a tot soiul de fundaţii şi organizaţii, fie ele pentru ajutarea copiilor orfani, pentru educaţia copiilor săraci, pentru îmbunătăţirea sistemului medical, a spiritului antreprenorial, pentru a da aripi talentelor din diferite zone – fie acestea artă, educaţie sau cercetare.

Dincolo de carieră, povesteşte Veronica Savanciuc, preşedinte şi CEO al Lowe Group, în decursul anilor s-a implicat în proiecte sociale, în special din domeniul educaţiei, sănătăţii şi artei. „Ca membru fondator în boardul Junior Achievement în România, am susţinut programele dedicate pregătirii tinerei generaţii prin dezvoltarea competenţelor şi înţelegerea economiei de piaţă. De asemenea, din rolul de vicepreşedinte al boardului Fundaţiei Renaşterea, m-am implicat într-o serie de programe legate de sănătatea femeilor. Ca membru onorific al boardului Fundaţiei Hospice Casa Speranţei am fost parte din proiecte ce au vizat medicina paliativă din România.”

Ilinca Păun este de aproape şapte ani managing director al Colliers International România, iar pe lângă activitatea din cadrul acestei companii, este implicată şi în „The Entrepreneurship Academy, Universitatea Alternativă, Camera de Comerţ Olandeză în România şi TELUS International”. Spune că îi place mult să lucreze cu tineri, „să îi înţeleg şi să îi ajut, să le împărtăşesc ce am învăţat din succesul meu şi, mai ales, din greşelile mele. Câţiva tineri m-au ales ca mentor, ceea ce mă onorează mult. Susţin câteva ONG-uri, ca Teach For România sau Climb Again”.

La rândul său, Florentina Taudor, CEO Renania, povesteşte despre un proiect concret dezvoltat de compania pe care o conduce, pentru a aniversa împlinirea a 20 de ani de activitate: „În loc să facem focus pe istoria succesului nostru, am ales să îndreptam reflectoarele către zona unde s-a născut acest business şi să celebrăm brandurile locale, cumpărându-le şi oferindu-le partenerilor de afaceri din ţară şi din străinătate, sub acest blazon: Produs la Târgu-Mureş. Aşa am adus un pic mai multă lumină asupra acestei regiuni atât de diverse şi i-am făcut pe cei de-aici să fie mândri de identitatea lor, deopotrivă angajaţi, competitori sau reprezentanţi ai comunităţii de afaceri ardelene.

Personal, cred că parte din succesul Renania vine din suculenta diversitate culturală a zonei şi aceasta merită recunoscută, aplaudată, conservată şi dezvoltată ca la carte. Sunt convinsă că dacă fiecare business din România ar practica acest exerciţiu al empatiei – fie pentru comunitate, fie pentru câte un domeniu de referinţă – cercetare, minorităţi, educaţie, lucrurile ar funcţiona mai bine.”

IDEI DE PARCURS DE ŢARĂ

Sutele de idei indicate de doamnele care au intrat în jocul Business Magazin şi au propus direcţii pentru trasformarea ţării în bine ar trebui să fie pentru orice Executiv o veritabilă sursă de inspiraţie. Toate doamnele au idei clare şi coerente despre care sunt priorităţile ţării, gândind proiecte pe termen cel puţin mediu, care să transcendă coloraţia politică a diverselor guverne.