"Probabil peste 95% din electronicele vandute la noi provin din importuri", apreciaza Negoita. Si, la fel de probabil, majoritatea facute in China, indiferent daca pe ele este trecut un nume romanesc sau unul strain, dupa cum spune Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie care opereaza o serie de magazine online. Este insa foarte greu de apreciat cu exactitate cate dintre produsele din import provin de fapt de acolo, pentru ca multe nu vin pe cale directa, ci de la producatorii mari care le trimit din centre europene, SUA sau alte parti ale lumii in Romania, desi produsele poarta inscriptia "Made in China". "E si mai greu sa apreciezi cat din importurile in ansamblu de acolo sunt mai exact electronice si IT. Piata in general este deformata si nu toate produsele care intra in tara vin pe cale legala, mai ales dintre cele de imbracaminte", este de parere Nistoran.

In statisticile oficiale, China reprezinta 5,5% din totalul importurilor realizate de Romania. In urma cu doi ani, schimburile comerciale intre cele doua tari se cifrau la 3,8 miliarde de dolari, cu un deficit din partea noastra de 1,34 miliarde de dolari. Anul trecut, comertul s-a redus la 2,7 miliarde de dolari. Oficial, China este de-abia pe locul al cincilea in clasamentul tarilor de unde importam cel mai mult: in primele zece luni din 2010 au fost aduse de acolo produse in valoare de 2,3 miliarde de euro, in cea mai mare parte aparatura electrica si electronica, dar si mobila. Dar tot piata asiatica este cel mai mare furnizor de produse contrafacute pentru Romania, cu o pondere de aproximativ 60% din totalul de astfel de bunuri care ajung aici.

"Sunt convins ca relatiile comerciale dintre Romania si China vor cunoaste o dezvoltare deosebita. Comertul dintre cele doua tari a evoluat continuu si stabil. Romania este un partener important al Chinei in Europa", declara anul trecut Liu Zengwen, ambasadorul Chinei la Bucuresti, cu ocazia Forumului romano-chinez, facand referire si la investitiile de 400 de milioane de dolari realizate pana acum in Romania.

Comertul cu electronice, in tot cazul, a mers bine: pe segmentul telefoanelor si al accesoriilor, din 44 de milioane de bucati aduse din import, in valoare de 947 de milioane de euro, China a furnizat mai mult de jumatate, potrivit unor date ale Institutului National de Statistica pentru 2009. Restul au venit din tari precum India, Malaiezia, Mexic, Africa de Sud sau chiar Bahrein. In medie, valoarea unui telefon venit din China este de aproximativ 17 euro, in timp ce unul din India costa cu tot cu transport 16 euro. Telefoane importam destul de multe si din Ungaria, la un pret mediu de 38 de euro bucata, iar din regatul Bahrein a fost adus in 2009 un singur terminal, care a costat 396 de euro.

Gandul de a intra in competitie cu giganti precum Apple, pe segmentul tabletelor, sau Amazon, in aria cititoarelor electronice de carti, nu-i sperie totusi pe oamenii de afaceri romani. Lucian Peticila aduce ca argument posibilitatea mai mare de adaptare a produselor pentru consumatorul roman, pornind (in teorie) chiar de la design si ajungand (in practica) la ambalaj, manuale de utilizare si aplicatii software localizate. Iar pe o piata tot mai sensibila la factorul pret, cu consumatori atenti pe ce cheltuiesc banii, preturile mai mici pot fi un avantaj in competitie.

Planurile de extindere pe care le-au creionat producatorii romani de electronice pentru acest an se bazeaza pe acest potential de crestere. Fiecare dintre ei afirma ca va aduce in 2011 produse noi sub brand propriu. Unii se gandesc chiar la extinderea vanzarilor dincolo de granitele tarii. "Luam in calcul posibilitatea de a vinde din acest an produse Serioux in Ungaria si Bulgaria. Si, de ce nu, daca lucrurile merg bine, si in tari vest-europene", afirma Razvan Ziemba. Anul trecut s-au vandut peste 1,5 milioane de produse sub acest brand pe piata interna, in valoare de 7,25 milioane de euro din totalul de 145 milioane de euro, iar pentru anul acesta sunt asteptate vanzari Serioux cu 40% mai mari si afaceri de 165 milioane de euro.

Altii scot insa din calcul de la bun inceput varianta unor exporturi. Costurile ar creste, iar batalia cu brandurile deja existente in tarile de export s-ar putea dovedi chiar mai dificila decat cea cu numele internationale consacrate, considera Alexandru Dragoiu. "Si ar insemna, in fond, sa le propunem bulgarilor sau germanilor sa cumpere produse gandite pentru Romania."