Intrarea si expansiunea Metro au marcat evolutia comertului modern din Romania, desi profilul unei retele cash&carry difera foarte mult de cel al unui magazin adresat consumatorilor individuali, clientii ei fiind companii si institutii. La inceput, pe vremea cand nu erau decat magazinele Metro pe piata, "erau foarte gresit percepute: toata lumea voia sa vina la Metro si erau cozi foarte mari ca sa poti intra in magazin", spune Wilms. Anii de inceput au fost insa foarte grei, "pentru ca toti voiau sa intre si noi trebuia sa explicam ca ne dorim sa servim restaurantele, hotelurile, cateringul, revanzatorii, precum si institutiile si profesiile - consultanti, doctori, ingineri, cei care au activitate inregistrata". La acea vreme, in urma cu mai bine de zece ani, consumatorii erau avizi de produse noi, magazine enorme, rafturi ca in filme.

Pentru multi era inca vie experienta statului la cozi dinainte de 1989, pentru o punga de tacamuri de pui, cateva portocale sau un pachet de unt. Capitalismul insa a transformat din temelii comertul, dominat acum de mari retele internationale. In domeniul comertului cu bunuri de larg consum, strainii sunt pe toate segmentele - cash&carry, hipermarket, supermarket, discount. De la o tara plina de alimentare, Romania s-a colorat cu sute de magazine moderne care si-au adjudecat 44% din valoarea consumului casnic pentru bunurile de larg consum in primele sase luni ale anului in curs, conform datelor GfK.

Pana la sosirea multinationalelor, in anii '90 s-au cladit averi bazate pe vanzarea celor mai diverse produse. Un alt reper al comertului "pre-modern" este perioada de inflorire a chioscurilor, ce ajunsesera sa impanzeasca peisajul oraselor - de la trotuare si parcuri si pana la aleile din cartiere. Mare parte a celor care nu au fost daramate de municipalitati au depus armele in fata supermarketurilor si a hipermarketurilor, care si-au adjudecat o parte tot mai consistenta din piata.

Asa se face ca in sapte ani, cumparatorii au ajuns sa cheltuiasca anul trecut mai putin de o treime din bugetul gospodariei la chioscuri (32%) fata de 44% in 2002. Reteaua germana a bifat o serie de premiere in Romania: este primul comerciant international care a intrat pe piata (1996), primul ale carui vanzari au trecut de un miliard de euro (2004), primul care a incheiat perioada de expansiune agresiva ulterioara patrunderii pe piata (2005). Competitorul Selgros, care a inceput operatiunile aici in 1997, a avut o dezvoltare mult mai precauta, ajungand abia acum la 19 magazine.

La ora actuala, Metro are acum 25 de spatii cash & carry si inca doua unitati Metro Punct, un concept nou - magazine de dimensiuni mai mici, axate pe produsele cu rotatie mare, cum sunt cele alimentare. De la intoarcerea lui Wilms, reteaua a deschis trei noi magazine - un cash & carry in Bucuresti, in mai 2010, si inca doua Metro Punct. Dragos Cabat, analist financiar si managing partner al firmei de consultanta Financial View, comenteaza ca "atata timp cat Metro a avut lichiditati, era firesc sa se extinda: acum totul este mai ieftin - achizitia de spatii comerciale, chiriile, investitiile in personal".

Majoritatea competitorilor au preferat o politica mai precauta, in aceasta perioada in care isi vad vanzarile si profiturile deopotriva scazand. Oportunitatea momentului nu le-a scapat insa nici altor retele: Carrefour a deschis recent un magazin, dupa un repaus investitional de doi ani; Cora (reteaua cea mai lenta in expansiune pana acum, cu trei magazine in sapte ani) a anuntat doua deschideri pe final de an, iar Auchan, care opereaza acum sapte magazine, a anuntat ca va deschide anul viitor un hipermarket. Cum a ajuns managementul Metro la ideea de a deschide un magazin de dimensiuni mai mici, la Satu Mare, povesteste chiar Wilms cu placere.

Unui client ii ia cam o ora ca sa ajunga de la Satu Mare la Metro Baia Mare, asa incat un astfel de client venea o data la doua saptamani sa se aprovizioneze, astfel incat a aparut intrebarea cum poate fi atras sa vina sa cumpere mai des. Solutia a fost deschiderea la Satu Mare a unui magazin de dimensiuni mai mici, axat pe produse alimentare, pentru care investitia medie sa fie de un milion de euro (cele de tip cash&carry au un buget de investitii de 20-25 de milioane de euro). "In mod concret, proximitatea, eficienta, economisirea de timp si resurse pentru clientii nostri profesionisti au fost criteriile de baza in implementarea unui astfel de concept nou."