Vicepresedintele Volksbank include pe lista masurilor ce ar putea incuraja economia si piata de credite lansarea rapida a proiectelor de infrastructura - “sa dea odata drumul la lucrari, sa se vada ca dau bani ca sa se construiasca”. Apoi, spune ea, statul ar putea sa sustina zona intreprinderilor mici si mijlocii, atat din punctul de vedere al costurilor (rambursand anumitor categorii de companii o parte din dobanda platita la credite), cat si din cel al pietelor de desfacere (incurajand consumul de produse interne).

 

Dominic Bruynseels insista si el in privinta proiectelor de infrastructura, dar si a atragerii fondurilor europene, precizand ca BCR este pregatita sa asigure finantari pentru proiectele cu fonduri europene. Daca toate aceste canale de relansare a economiei vor functiona, presedintele BCR crede posibil ca piata sa se “dezmorteasca” in a doua jumatate a anului. Mai departe, companiile romanesti cu activitate legata de pietele vestice vor incepe din nou sa solicite finantari intr-o masura mai mare, pe masura ce aceste piete vor incepe sa isi revina. 

 

Absorbtia fondurilor europene este insa o mare provocare pentru autoritatile romane, considera Antoaneta Curteanu, director adjunct al diviziei de corporate de la UniCredit Tiriac Bank: daca s-ar reduce perioadele de evaluare si de aprobare a proiectelor si birocratia din domeniu, afacerile ar merge mai repede, circuitul banilor in piata s-ar ameliora si in plus s-ar imbunatati si perceptia asupra mediului de afaceri romanesc. Curteanu spune ca UniCredit Tiriac va continua in acest an sa aduca linii noi de finantare si va prelungi liniile existente, “acordand in continuare finantari, dar intr-un mod mult mai selectiv decat pana in prezent”.

 

In fine, dar nu in cele din urma, daca bancile private intarzie sa se implice in finantarea companiilor sau nu reusesc sa scada costurile imprumuturilor, statul poate incepe el insusi sa stimuleze creditarea, prin intermediul bancilor pe care le detine inca, afirma Santiago Pardo Jimenez de la Deloitte. Statul poate ajuta companiile preluand riscul, spune el; toate tarile europene au institutii bancare care sustin sectorul IMM. In Romania, una dintre solutii ar putea sa se numeasca CEC, pentru ca e banca de stat; “ceilalti bancheri trebuie sa se decida singuri ce vor sa faca, daca mai investesc bani in economie sau stau deoparte”.

 

Guvernul a decis recapitalizarea celor doua banci pe care le detine, CEC si Eximbank, ca parte a pachetului de masuri menit sa sustina redresarea economiei. Pana acum, efectele acestor masuri nu s-au prea simtit, spun oamenii de afaceri, care apreciaza insa ca “de bun augur” injectarea de capital in cele doua banci de stat, potrivit lui Mihai Rohan. “Conditia este ca aceasta masura sa nu conduca in final la o influentare a concurentei pe piata bancara”, adauga el, referindu-se la stirile dupa care decizia de capitalizare ar putea intra sub incidenta regulilor privind ajutorul de stat si deci ar trebui aprobata de Comisia Europeana. Dincolo de acest obstacol, rezultatele ar fi spectaculoase, judecand dupa recentele estimari ale lui Radu Ghetea, presedintele CEC, care declara pentru Ziarul Financiar ca la o alocare de la buget de 900 de milioane de lei pentru acest an, banca ar putea teoretic sa majoreze creditarea cu 4 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Problema e insa ca deocamdata CEC are o cota mica din piata creditului neguvernamental, putin peste 4%, care nici nu a fost realizata pe seama marilor clienti corporatisti.

 

Marius Ghenea, presedintele distribuitorului de produse IT Fit Distribution, considera ca in aceste momente dificile ar fi fost mai bine sa avem un sistem bancar majoritar romanesc. In 2000-2001, spune el, cand crahul dotcom si atentatele de la 11 septembrie afectau SUA si multe alte piete care depindeau de SUA, Romania nu a simtit criza atat de puternic, pentru ca sistemul bancar era altfel structurat. Ghenea recunoaste insa ca bancile romanesti nu ar fi putut sustine singure dezvoltarea economica din toti acesti ani, asa cum nu s-a intamplat nici in celelalte tari din Est, unde tot capitalul strain domina sistemele bancare. Radu Tudorache adauga ca “un scenariu interesant ar fi preluarea unei banci de catre statul roman” - mai ales ca e mare nevoie de cat mai multe banci puternice romanesti care sa sustina economia. Replica lui Vasile Iuga de la PricewaterhouseCoopers Romania e ca o astfel de miscare este extrem de improbabila, dat fiind ca in toata Europa de Est, statul a ramas cu o imagine de administrator prost al companiilor pe care le-a controlat si in general al economiei.

 

Pentru moment, singura certitudine pe care o au bancherii si oamenii de afaceri deopotriva atunci cand vine vorba despre businessurile pe care le gestioneaza este incertitudinea. “Nu ma intrebati cum vad anul asta sau cand se vor schimba lucrurile, pentru ca nu am o imagine asupra lui”, recunoaste franc Lucian Cojocaru de la BRD. “Noi mergem, ca si clientii nostri, din aproape in aproape.”