Producătorul GE Aviation, numai unul din exemplele de companii care încorporează tehnologia la nivel industrial, a cumpărat la sfârşitul anului trecut Morris Technologies, o companie micuţă din statul american Ohio care a investit însă foarte mult în imprimante 3D industriale, şi urmează să tipărească la scară mare componente folosite în motoarele avioanelor sale. Inclusiv în România există iniţiative, timide ce-i drept, prin care în special producătorii de automobile lucrează prototipuri cu asemenea imprimante. Aşadar, sunt şanse foarte mari să aveţi în casă componente 3D în dispozitivele pe care le folosiţi zi de zi fără măcar să vă daţi seama de acest lucru.

În medicină, implicaţiile sunt chiar mai mari. Se lucrează, de pildă, la perfecţionarea tehnologiei aşa încât să poată fi imprimate ţesut moale, vene, artere şi chiar şi organe. "Producem deja ţesut organic din mostre de celule, ţesut care poate fi folosit în cercetarea şi dezvoltarea de produse farmaceutice", exemplifică Keith Murphy, directorul executiv al companiei americane Organovo, modul în care tehnologia poate revoluţiona domeniul sănătăţii. "Tipărirea propriu-zisă durează între 12 şi 24 de ore, ceea ce permite obţinerea de rezultate mai rapide şi mai relevante în domeniu, precum şi implicarea mai mică a animalelor pentru experimente, aşa cum se procedează în mod tradiţional în cercetare", a completat executivul. Este prin urmare lesne de înţeles cum până la recoltarea de celule stem şi imprimarea unui organ funcţional în doar câteva zile sau săptămâni mai este doar un pas.

Revoluţia creativităţii despre care vorbeam vine însă din cu totul altă direcţie. Tehnologia de imprimare 3D face loc unei nişe prea puţin explorate deocamdată, dar cu un potenţial imens. Afaceri întregi pot lua naştere pe seama acestei tendinţe tehnologice, magazinele de printare de obiecte tridimensionale personalizate fiind un singur exemplu. Apariţia unor artişti în opere de artă printate este de asemenea o ramificaţie importantă a tehnologiei. Şi nu în ultimul rând, trecerea imprimării 3D de la pasiune la banalitate ar putea însemna pentru mulţi folosirea unei asemenea imprimante pentru tipărirea oricăror obiecte utile în viaţa de zi cu zi. Jay Leno, de exemplu, face deja de ceva vreme acest lucru, folosind tehnologia pentru a înlocui piese greu de găsit pentru colecţia sa de maşini de epocă. Dar ce-aţi spune dacă aţi putea să tipăriţi inelele de la perdeaua de duş dacă cele existente se rup sau, într-un exces de creativitate, să beţi în fiecare zi cafeaua într-o cană diferită, trasă la imprimantă?

Mult mai simplu spus, popularizarea tehnologiei ar putea însemna o cale deschisă pentru antreprenoriat şi pentru o serie de businessuri cu totul noi. Lanţul american Staples, de pildă, are deja în plan să-şi extindă activitatea prin oferta de servicii de tipărire 3D. Prin "Staples Easy 3D", consumatorii vor avea posibilitatea să trimită de acasă o imagine şi să ridice obiectul 3D din cel mai apropiat magazin sau chiar să îl primească acasă prin curier. Tot în SUA, peste 4.400 de designeri şi antreprenori comercializează prin platforma Stepways produse tipărite în format tridimensional, ajungând la o cifră de afaceri cumulată de câteva sute de mii de euro.

Imprimantele 3D nu sunt totuşi o piaţă foarte mare. Estimate la aproximativ un miliard de euro în lume anul trecut, vânzările de astfel de imprimante, semnate de nume precum Stratasys, 3D Systems, Objet sau Proto Labs, ar urma să ajungă la 2,25 miliarde de euro în 2016 şi la aproape 4 miliarde de euro în 2020, potrivit companiei de cercetare Wohlers Associates. "În România însă, piaţa este foarte mică", spune Ioan Bălaşa, directorul general al Mons Medius, companie care distribuie printre altele imprimante 3D la nivel local. O cifră exactă este greu de avansat, însă cel mai probabil vânzările anuale ajung cu greu de ordinul sutelor de mii de euro.