De ce a ales însă Fortech, alături de alte zeci de companii de software, să facă parte dintr-o organizaţie de tip cluster? Avantajele unui membru într-un cluster pot fi multiple, dar avantajele apar numai dacă membrii ajung să se cunoască îndeajuns de bine, să aibă încredere unii în alţii şi să conlucreze, este de părere Erik Barna. „La noi, la români, încă e valabila zicala cu capra vecinului, prin urmare uneori e greu (dar nu imposibil) de făcut ca lucrurile să funcţioneze într-o organizaţie care reuneşte mulţi membri cu interese diverse.“

Printre beneficiile pe care apartenenţa la un cluster le aduce membrilor săi se numără posibilitatea de a atrage finanţări europene într-o manieră mai facilă, posibilitatea de a avea acces la cursuri de training la costuri mai reduse, posibilitatea de a face lobby pentru a face cunoscute interesele breslei. „Una este când te prezinţi în faţa politicului reprezentând interesele a 100 de angajaţi şi alta este când ai în spate susţinerea şi suportul a câtorva mii“, subliniază CEO-ul Life is Hard. Pentru CEO-ul Fortech, avantajele semnificative constau în facilitarea dialogului cu mediul academic, cu autorităţi, cu centre de cercetare sau cu alţi antreprenori.

Veniturile companiilor româneşti de software şi servicii IT au crescut cu 13% în 2014 faţă de 2013, ajungând la 2,42 miliarde euro, conform studiului „Software and IT Services in Romania“, publicat în iunie de către ANIS şi realizat de către PAC – Pierre Audoin Consultants. Prognoza pentru 2015 indică o creştere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de creştere anuală medie estimată pentru următorii 3 ani este de 11%. Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au provenit în 2014 din exporturi, în creştere faţă de anul anterior când ponderea exporturilor în veniturile din software şi servicii ale companiilor româneşti era de 60%.

„Industria de software şi servicii este una dintre cele mai performante pe care România le are în prezent, dată fiind rata de creştere de 4 ori mai mare decât cea estimată pentru întreaga economie. În 2014, industria IT&C a înregistrat cea mai mare pondere în PIB de până acum – 6%, din care 2,5% este generat de software şi servicii. Studiul efectuat de către partenerii de la PAC ne arată că tendinţele de creştere, mai ales la export, sunt solide şi nu sunt bazate pe oportunităţi trecătoare“, a explicat Teodor Blidăruş, Vicepreşedintele ANIS.

În Cluj există peste 300 de companii de IT care generează în jur de 70% din totalul produselor de profil exportate de România. Aceste cifre demonstrează importanţa industriei de IT în regiune şi, poate mai important, importanţa regiunii în economia naţională. Călin Văduva apreciază clusterul ca fiind locul unde coexistă competiţia şi cooperarea: „În Cluj, ultimii 10-15 ani au fost definiţi mai degrabă de competiţie în zona outsourcingului de servicii IT. Fiecare companie românească a câştigat un volum de proiecte şi a crescut insular, stimulând exportul şi economia locală. Însă competiţia modernă, cât şi sustenabilitatea sectorului de IT depind mai mult de productivitate, de sofisticarea serviciilor şi de crearea de produse cu licenţe proprii decât de volumul de resurse sau de dimensiunea unei companii“.

LA ACEST ARTICOL A CONTRIBUIT ROXANA PETRESCU.