Ca un următor pas logic, companiile de IT din Cluj au decis asocierea într-un grup care să le reprezinte interesele. Acest grup s-a numit Cluj IT, cel mai mare cluster de profil din România. „În Cluj-Napoca operează câteva sute de companii în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Această concentrare de companii face din Cluj-Napoca un district IT, iar dacă ţinem cont de definiţia unui cluster economic putem afirma că avem în Cluj-Napoca un cluster de IT, comparabil ca număr de companii cu oraşe importante din Anglia, Irlanda, Germania sau Olanda. De regulă, atunci când o industrie îşi «alege» o localitate anume, are tendinţa de a rămâne acolo pentru un timp mai îndelungat ca urmare a avantajelor legate de masa critică de resursă umană specializată“, spune Stelian Brad.

Potrivit legislaţiei din România, „clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi/sau beneficiari,  în scopul  punerii  în  aplicare  a bunelor practici din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici“. Astfel, termenul de cluster indică cu precădere aglomerările industriale şi pune accent pe concentrarea unor întreprinderi din acelaşi domeniu sau domenii conexe, cu efecte economice asupra forţei  de muncă, asupra specializării furnizorilor şi în ceea ce priveşte transferul tehnologic şi inovarea. În anul 2013 existau la nivel naţional 47 de clustere aflate în evidenţa Direcţiei de Politică  Industrială  din  cadrul  Ministerului  Economiei.

Cluj IT este o asociaţie de tip cluster inovativ, înfiinţată în luna octombrie 2012, iar printre membrii săi se numără 30 de companii de IT, 3 instituţii de învăţământ superior (Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca), 8 instituţii publice şi organizaţii catalizator.

Erik Barna, fondator şi CEO al Life is Hard, a construit unul dintre exemplele de succes dezvoltate la Cluj în ultimii ani. La nivel de grup de firme, Life is Hard (incluzând divizia de soluţii mobile şi divizia de outsourcing) a avut venituri de peste 1,2 milioane euro.

Pentru 2015, Erik Barna preconizează o creştere de cel puţin 10-15%, cu menţinerea acestui trend şi pentru anii următori. În 2014, Life is Hard a ocupat locul 28 în Deloitte Technology FAST 50 CEE (în cadrul acestui clasament, România a fost reprezentată de 6 companii, dintre care două din Cluj). A doua distincţie din partea Deloitte a fost nominalizarea pe poziţia 362 în clasamentul Technology Fast 500 EMEA, top care include companiile de tehnologie din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Clujul are un mare avantaj din punctul de vedere al forţei companiilor autohtone, crede Stelian Brad: „Clujul dispune de o serie de factori de bază în sectorul IT, care-l fac atractiv. Aici includem ecosistemul socio-cultural, bazinul de resursă umană alimentat anual de două universităţi importante la nivel naţional sau viteza de reacţie la solicitări personalizate. Probabil că unele dintre aceste elemente le regăsim şi în alte oraşe ale ţării, însă la Cluj se adaugă la acestea un angajament puternic şi o seriozitate ridicată în relaţia cu clientul, dar peste toate vine faptul că sectorul nu este dominat de multinaţionale, ci de firme autohtone, iar firmele cu capital străin nu le depăşesc ca forţă pe cele autohtone“, remarcă Brad. „În prezent, cele câteva sute de firme IT din Cluj-Napoca raportează cumulat cea mai mare cifră de afaceri la export din România. Ce este important de accentuat aici este faptul că un cluster economic creşte numai prin intermediul iniţiativelor antreprenoriale. Constrângerile utile reprezintă de fapt motorul inovării, atât în plan managerial, cât şi tehnic“.

Erik Barna consideră că unul dintre principalele motive pentru care industria de IT din Cluj (dar şi din România) a cunoscut o dezvoltare atât de accelerată în ultimii ani este reprezentat de specialiştii bine calificaţi de care oraşul dispune. „Clujul a devenit în ultimii cinci ani un oraş multicultural foarte deschis la tot ceea ce este nou, modern. Sunt foarte mulţi tineri, studenţi şi proaspăt absolvenţi în Cluj, lucru benefic pentru oraş şi pentru companiile care vin în Cluj-Napoca pentru a începe sau a dezvolta un business. Există şi foarte multe iniţiative private care sprijină mediul antreprenorial local“, remarcă Barna, care crede că şi legăturile (aeriene, rutiere, de afaceri, personale) din ce în ce mai strânse ale Clujului cu occidentul reprezintă unul dintre atuurile oraşului. „Tot mai mulţi investitori vin în oraş într-o primă fază ca şi turişti şi se întorc mai apoi ca oameni de afaceri. Tot mai multe proiecte de IT iniţiate în Cluj au avut un success internaţional (de exemplu Trilulilu sau LiveRail). Toate aceste lucruri pun Clujul pe harta mondială a IT-ului.“