O paletă de schimbări

„Noua ordine economică a schimbat tot: mentalităţi, planuri, metode, comportamente de consum, strategii de vânzare şi nu a fost neapărat rău că s-a întâmplat aşa. Un lucru pe care îl va spune toată lumea, indiferent de domeniu şi industrie, este că această criză i-a făcut pe consumatori să fie mult mai exigenţi. Făceau, poate, şi înainte diferenţa între produse bune şi mai puţin bune, între calitate şi lipsa ei, între produse care să le răspundă nevoilor şi altele care nu le ofereau nimic concret, însă acum, mai mult decât oricând, nu mai sunt dispuşi să facă nicio concesie”, spune Nawaf Salameh, fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup România. O altă schimbare extrem de importantă în mentalitatea consumatorilor este că au devenit mult mai solidari cu producătorii locali, pentru că înţeleg că atunci când consumă produse făcute în România ajută masiv la susţinerea economiei naţionale adaugă Salameh. „Totodată, pentru că trăim în era internetului, transparenţa a devenit cuvântul de ordine, din toate punctele de vedere. Consumatorii vor să ştie şi să vadăce, unde, cum şi cât produci”, adaugă preşedintele Alexandrion Grup.

Acestea sunt doar câteva dintre schimbări.Mergând mai departe, sunt evidente modificări profunde în aproape toate domeniile. „Asistăm la o schimbare de paradigmă în domeniul bancar”, afirmă Claudia Nica, head of private individuals segment în cadrul UniCredit Bank. Pe de o parte consumatorii au devenit mai agili, mai atenţi la pret şi la calitate, iar pe de altă parte sectorul bancar trece printr-o perioadă de adaptare la noua realitate economică. „Se investeşte semnificativ în integrarea canalelor alternative în modelul de servisare a clienţilor şi în asigurarea unei interfeţe unice în comunicarea cu acestia. Aceste modificări sunt determinate şi de aşteptările tot mai mari şi mai complexe ale consumatorilor”, declară Claudia Nica. În urmă cu cinci ani un consumator aştepta ca banca să îi ofere un cont în care să îşi primească salariul sau un credit pentru achiziţia de electrocasnice; acum şi în perioada următoare, clientul bancar va căuta compania care îi va oferi un acces permanent la situaţia lui financiară, metode cât mai simple şi rapide de efectuare a plăţilor, posibilităţi diversificate de investiţii şi acces la finanţare rapid şi ieftin, în baza unei consultanţe profesioniste şi disponibile aproape oricând şi oriunde, arată reprezentanta UniCredit Bank. „Acest lucru creează o provocare suplimentară băncilor, deoarece sunt nevoite să iasă oarecum din zona de confort şi să acceseze domenii ale tehnologiei unde competiţia este mult mai acerbă şi unde sunt prezenţi jucători din alte industrii”, declară Claudia Nica.

Dacă în perioada de boom economic apetitul de consum era la cote înalte, pe fondul optimismului şi încrederii românilor în perspectivele economice, iar economisirea şi investiţiile pe termen lung veneau pe plan secund, în ultimii ani balanţa s-a inversat, spune Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă. „Odată cu criza, românii au început să fie mai atenţi şi mai calculaţi cu privire la cheltuielile lor, se gândesc tot mai mult la economisire şi la soluţii de protecţie financiară, printre opţiunile lor începând să se regăsească, din nou, asigurările de viaţă”, afirmă Marius Popescu. În ultimii cinci ani, piaţa asigurărilor de viaţă a înregistrat o evoluţie pozitivă, recuperând scăderile din primii doi ani de criză, cu destulă rezistenţă faţă de scăderea din piaţa asigurărilor generale. „Tendinţele observate în comportamentul clienţilor pe parcursul primilor ani de criză au dovedit o preferinţă pentru asigurările de viaţă tradiţionale, spre deosebire de cele de tip unit-linked, mai expuse la fluctuaţiile înregistrate pe pieţele financiare”, explică Marius Popescu. În ultimii ani, însă, pe măsură ce situaţia economică s-a îmbunătăţit, clienţii NN Asigurări de Viaţă şi-au reorientat preferinţele spre asigurările unit-linked, ceea ce a dus, în prezent, la un echilibru între cele de tip tradiţional şi cele cu componentă de investiţie la nivelul portofoliului total de contracte.

Ultimii ani au adus şi schimbări clare în mentalitatea actorilor din piaţa imobiliară. „Cumpărătorii au profitat din plin în primii ani de criză şi au căutat reduceri de preţuri. Chiar şi în această perioadă, când preţurile s-au stabilizat, caută în continuare o potenţială reducere”, declară Andrei Sârbu, vicepreşedinte Coldwell Banker Affiliates of Romania. În acelaşi timp, cumpărătorul unei locuinţe cântăreşte mult mai bine diferitele ofertele de pe piaţă, dar acest lucru, afirmă Andrei Sârbu, nu este neapărat un efect al crizei economice, cât al faptului că piaţa rezidenţială era „ca un prunc în faşă în perioada de dinainte de 2009, anii de criză fiind sinonimi cu maturizarea pieţei”.

Şi piaţa muncii a trecut de la momente de efervescenţă la polul opus, în care angajările erau îngheţate, iar concedierile – pentru reducerea costurilor – erau la ordinea zilei. Dincolo de aceste fenomene, s-a modificat mentalitatea angajatorilor şi a candidaţilor, atitudinea ambelor categorii fiind guvernată de precauţie, afirmă Oana Botolan Datki, South East Europe managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Consulteam. „Chiar dacă oferta financiarăeste spectaculoasă, nu va fi suficient în cazul în care organizaţia nu oferă gradul de siguranţă sau de seriozitate dorite.

Precauţi sunt şi angajatorii privind senioritatea şi mai ales motivaţia candidaţilor; planurile se fac pe termen lung şi nu se mai caută sau acceptă «plasturi»,” explică Datki. Tot ea spune că există percepţia prudenţei în politica privind bugetele şi planurile de dezvoltare sau a unor noi beneficii. Rezultatele studiului salarial Mercer de anul acesta arată bugete de training de doar 2-3% din bugetul de payroll, în comparaţie cu peste 5% în  „vremurile bune”.

În realitate, spune Datki, sunt două scenarii şi variantele combinate ale acestora.În cazul multinaţionalelor, sunt luate în calcul rezultatele globale sau regionale. „Avem clienţi care au avut record de profit în România dar corporaţia a avut pierderi în alte ţări; ca urmare şi bugetele locale sunt tăiate, întrucât toate calculele se fac global şi România trebuie să acopere pierderile din alte părţi”, povesteşte reprezentanta Consulteam. Pe de altă parte, în cazul companiilor unde decizia este mai puţin centralizată, sau a celor antreprenoriale, apare o altă realitate – de pildă investiţiile în extinderi şi în retehnologizări. „În acest caz, se investesc bugetele în creşterea afacerii sau în deschiderea de noi linii de business, şi atunci rămân destul de puţini bani pentru dezvoltare şi motivare suplimentară”, spune Oana Botolan Datki. Cu toate acestea, în ultimii ani ea a remarcat la clienţii cu care lucreazăun interes crescut pentru motivarea angajaţilor, „cu bugete mai mari sau mai mici dar cu o listă de beneficii care sunt extrem de inventive şi extrem de numeroase - majoritatea companiilor «frumoase» având peste 30 de beneficii la o numărătoare rapidă”.