Când vine vorba de rolul mass-media ca emiţător al informaţiilor despre criza financiară, părerile românilor sunt împărţite. La fel ca în anii trecuţi, cam jumătate din români spun că efectele crizei sunt exagerate de mass-media, pe când cealaltă jumătate afirmă că informaţia pe care o primeşte este acurată, arată studiul. Taberele sunt destul de echilibrate ca profil, în ambele grupuri fiind atât femei, cât şi bărbaţi, de la tineri la vârstnici.Totuşi, cei care acuză mass-media că deformează uneori realitatea, mărind proporţiile evenimentelor prezentate, sunt mai degrabă cei din cercul optimiştilor. Cel mai probabil, cotidianul lor este pe un trend evolutiv pozitiv şi acest lucru face notă discordantă cu anumite informaţii pe care le primesc în mass-media, pe care le aprobă mai greu.

Dorinţa de a afla ce se întâmplă în ţară se regăseşte în rândul tuturor respondenţilor la studiu, toată lumea vrea să ştie ce se mai întâmplă. Totuşi, mecanismele crizei financiare sunt sinuoase şi este destul de dificil pentru un om de rând să cuprindă în întregime pârghiile fenomenului. Doar 37% din români spun că au informaţii concrete şi ştiu ce presupune acest fenomen, fiind însă contrabalansaţi de alţi 37% care spun că sunt destul de confuzi, arată reprezentanta 360insights. Cei care se declară mai bine informaţi sunt din categoria celor cu studii superioare şi venituri ridicate, pe când cei care sunt într-o stare de confuzie vin din rândul vârstnicilor şi al persoanelor cu statut social mai scăzut, conform studiului 360insights.

Apetitul de împrumut şi economisire

Un impact important în starea de spirit a consumatorilor îl au „reducerea TVA la produsele alimentare şi creşterea salariului minim pe economie, care au adus în prezent încrederea consumatorilor la maximul ultimilor şapte ani”, afirmă Anca Aron, senior economist la UniCredit Bank. Mai mult, aşteptările cu privire la veniturile viitoare s-au îmbunătăţit odată cu planurile de relaxare fiscală începând din 2016, fapt care va continua să stimuleze consumul. „Acest optimism a condus la o creştere a apetitului populaţiei pentru credite noi în lei. Creditele noi acordate în primele şapte luni ale anului 2015 şi-au revenit după o perioadă lungă de stagnare, însă se află sub nivelul din 2008”, declară reprezentanta UniCredit Bank.

În acelaşi timp, preferinţele populaţiei în privinţa creditării s-au modificat. Dacă în 2008 proporţia creditelor noi acordate gospodăriilor populaţiei era de 43% în lei şi 57% în valută, în prezent (în primele şapte luni din 2015) proporţia creditelor noi acordate gospodăriilor a fost de 97% în lei şi doar 3% în valută. Acest comportament se datorează scăderii costurilor pentru creditele în lei la minime istorice şi astfel reducerea diferenţialului de dobândă faţă de creditele în valuta, unei aversiuni la riscul valutar mai mare şi reglementărilor macroprudenţiale ale BNR, care au descurajat şi au făcut mai greu accesibilă creditarea în valută, declară Anca Aron. Astfel, dacă la finalul anului 2008 ratele dobânzii creditelor noi acordate gospodăriilor populaţiei era de 17,64% pentru lei în comparaţie cu 8,05% pentru cele în euro, în luna iulie 2015 nivelul acestora era de 6,84% pentru lei, respectiv 5,26% pentru euro.

În al doilea rând, punctează reprezentanta UniCredit Bank, creditarea persoanelor fizice a fost susţinută în primul rând de programul Prima casă, care a stimulat creditele ipotecare, menţinându-le pe cele nou acordate la un nivel comparabil cu cel din 2008. „Deşi acestea au avut parte de o uşoară revenire, se află la jumătate din nivelul atins în 2008”, spune Anca Aron. Astfel, ponderea creditelor noi acordate gospodăriilor populaţiei pentru locuinţe (în total credite noi retail) a crescut la 38,7% în primele şapte luni ale anului curent, de la 18,2% în 2008.

Pe de altă parte, depozitele au cunoscut o creştere susţinută de la finalul anului 2008 până în prezent, stocul depozitelor atrase de la populaţie fiind cu 70% mai mare în luna iulie 2015 faţă de stocul de la finalul lunii decembrie 2008, în ciuda săderii ratelor dobânzilor. „Creşterea anuală a stocului total de depozite al gospodăriilor populaţiei a variat între 6,8 şi 9,5 miliarde lei”, mai spune Anca Aron.

În ce priveşte economisirea, o schimbare importantă de mentalitate şi percepţie s-a produs în 2007, independent de contextul economic, atunci când a fost introdus sistemul actual de pensii private în România, spune Raluca Ţintoiu, director general al NN Pensii şi preşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Dincolo de pensia de stat, românii au trecut atunci la un sistem multipilon, care presupune în plus faţă de pensia de stat o pensie privată obligatorie, care se acumulează într-un cont individual prin virarea, în prezent, a 5% din contribuţiile pentru asigurări sociale, şi o pensie privată facultativă, la care pot alege să contribuie, economisind lunar până la 15% din salariul brut. Obişnuiţi ca statul să le asigure exclusiv veniturile la pensie, românii au început atunci să se gândească la planificarea unui trai decent la pensie şi să contribuie activ la acest plan. „Cu toate acestea, cultura planificării financiare pe termen lung era şi continuă să fie subdezvoltată în România, comparativ cu alte ţări europene. Mai mult, momentul lansării sistemului actual de pensii a coincis cu perioada premergătoare crizei economice, iar populaţia şi-a concentrat atenţia pe impactul imediat al contextului economic dificil asupra nivelului lor de trai. Astfel, schimbarea de comportament a românilor se produce lent”, afirmă Raluca Ţintoiu.

Un studiu realizat anul trecut de NN Pensii cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înţelegere şi încredere pe care actualii participanţi din pilonul II îl au faţă de sistem arată că pentru cea mai mare partea a populaţiei active, pensiile administrate private (pilonul II) reprezintă în continuare singura modalitate prin care economisesc pentru pensie. Participanţii privesc pilonul II ca pe o soluţie reală pentru îmbunătăţirea nivelului de trai la pensie, ca răspuns la problemele cu care se confruntă sistemul public: doi din trei respondenţi se aşteaptă ca pilonul II să le influenţeze semnificativ viaţa în viitor, iar unul din doi cred că acesta va contribui la menţinerea nivelului actual de trai şi după pensie. Cu toate acestea, unul din doi respondenţi ai unui studiu realizat de NN Pensii în rândul clienţilor săi de pensii private obligatorii apreciază că „altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca statul ca principal responsabil, 11%  angajatorul, iar 3% familia.

Raluca Ţintoiu se aşteaptă ca nivelul de înţelegere şi de conştientizare a importanţei pensiei private obligatorii să crească, iar participanţii să fie mai atenţi la sumele acumulate în contul lor de pensie. Un pas important va fi creşterea cotei de contribuţie la pilonul II la 6% în 2016, moment care va marca finalizarea implementării reformei pensiilor. Conform estimărilor, numărul participanţilor la pilonul II va înregistra un plus de 3,5%, până la 6,5 milioane, valoarea contribuţiilor va ajunge la 4,8 miliarde de lei, cu 24% mai mult faţă de anul trecut, iar activele nete administrate se vor majora cu 30% până la 25 de miliarde de lei. Iar pentru pilonul III, Raluca Ţintoiu estimează o creştere a numărului de participanţi cu 9%, până la aproximativ 375.000, activele nete vor atinge 1,3 miliarde de lei, cu 25% mai mult faţă de anul trecut, iar contribuţiile vor înregistra un plus de 11%, până la 200 de milioane de lei.