Reţelele electrice şi de distribuţie a gazului au o vechime de peste 40 de ani (durata de viaţă medie a acestora este de 20-25 de ani), termocentralele construite de asemenea în anii '70 produc energie la costuri imense (peste 100 de euro MWh), iar resursele interne se împuţinează. În acest context, valoarea estimată a pieţei de energie de 25 de miliarde de euro îşi pierde din înţeles. Valoarea pieţei de energie este calculată ca o sumă a cifrelor de afaceri ale companiilor din domeniu, nu ca valoarea de piaţă a acestor companii. În multe cazuri, în special când vine vorba despre producătorii de energie termo, valoarea de piaţă scade semnificativ deoarece în calculul de oportunitate a unei eventuale achiziţii intră nu numai infrastructura unei centrale, ci şi investiţiile pe care un potenţial investitor trebuie să le facă în respectivul producător. "Nimeni nu a calculat necesarul de investiţii pentru ca industria energetică să devină competitivă şi să nu existe riscul unor probleme serioase în viitorul apropiat.

Complexele energetice au nevoie de peste 2 miliarde de euro, înlocuirea conductelor de gaz şi staţiile de înaltă tensiune înseamnă mai mult de atât, reţelele de distribuţie au nevoie de asemenea de multe sute de milioane de euro, iar construcţia de noi centrale electrice (pe gaz, cărbune, nucleare, fie şi regenerabile) înseamnă multe alte miliarde. Pare că mă joc cu cifrele când spun lucrurile astea", spune Adrian Rusu, care consideră că se poate face o prioritizare între aceste proiecte, pe lista celor mai urgente fiind reabilitarea grupurilor termo şi a reţelelor de transport. În cazul celor dintâi, este vorba despre siguranţa sistemului - fără aceste investiţii, aceste grupuri nu vor mai putea rămâne pe piaţă în primul rând din cauza costurilor imense cu emisiile de CO2, dar şi din cauza unui preţ mult prea mare de producţie a energiei, care le va face necompetitive -, iar în cel de-al doilea caz este vorba de siguranţa naţională: "A fost o fisură la sudura conductei mari, o fisură mare", a declarat procurorul care a investigat prima explozie de la Sighet din luna februarie, în urma căreia mai multe victime în stare gravă au fost transportate la Bucureşti. La Sighet au urmat alte două explozii, apoi alta la Iaşi, iar penele de curent din Bucureşti şi din alte oraşe din ţară în cursul ultimei luni au lăsat să se întrevadă nişte probleme importante ale sistemului. În cazul reţelelor de distribuţie, deţinute la nivel naţional de E.ON şi GdF Suez (în cazul reţelelor de gaz), respectiv de E.oN, Enel, CEZ şi Electrica (în cazul reţelelor de energie electrică), oficialii companiilor străine au vorbit în nenumărate rânduri despre faptul că au preluat infrastructură învechită şi şi-au asumat planuri de investiţii pentru remedierea acestora. Conform Luca D'Agnese, CEO al Enel România, planul de investiţii pentru reţelele de distribuţie pentru Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu este estimat la 800 de milioane de euro pentru următorii cinci ani (planul de investiţii a debutat în 2011).

Incidentele din sistem au fost cauzate de ger, au explicat oficialii, deoarece gerul a dus la un consum record de energie: "Consumul mediu de energie electrică a atins, în luna februarie, maximul ultimilor zece ani", a explicat directorul general al Transelectrica Octavian Lohan. Luna februarie a fost una a recordurilor: în 3 februarie consumul mediu zilnic a fost de 8.400 MWh, cu mult peste maximul ultimilor ani (noaptea din 1 spre 2 februarie, cu o temperatură de -24 de grade, a fost cea mai friguroasă din ultimul sfert de secol), iar consumul mediu al lunii a fost de 7.749 MWh, cea mai mare valoare din ultimii 10 ani, care a depăşit chiar şi vârful de consum din timpul boomului economic din România.

Condiţiile meteo au fost cele care au cauzat aşadar problemele din sistem. Dar ce urmează pe mai departe, dacă luăm în calcul prognozele Transelectrica, conform cărora consumul de energie din România va creşte cu până la 26% până în 2020. Asta înseamnă că, în 10 ani, România va consuma 64,8 TWh, faţă de 51,4 TWh în 2010? Conform solicitărilor de avize tehnice de racordare primite de Transelectrica, cele mai mari creşteri ale consumului de energie se vor înregistra în Bucuresti şi în marile centre urbane, precum Braşov, Cluj, Timişoara, Constanţa şi Tulcea. Cum va reuşi România să satisfacă această cerere în creştere a consumului? Creştere pe care, de altfel, cu toţii ne-o dorim, deoarece ar veni la pachet cu creşterea economică de care România chiar are nevoie.