Bricostore, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de bricolaj, are anul acesta 250 de locuri de munca disponibile in trei judete in care deschid unitati (Calarasi, Deva si Drobeta-Turnu-Severin). “Cautam personal de vanzari, casiere, sefi de raion, pe care ii recrutam prin forte proprii. Ne e mult mai usor decat anul trecut, datorita situatiei actuale de pe piata fortei de munca”, spune Isabelle Pleska, directorul general al Bricostore Romania. Pe de alta parte, Bricostore ar putea renunta la angajatii sezonieri, recrutati de obicei in martie-aprilie pentru a face fata perioadei de varf din vanzari, pentru a-si optimiza costurile, spunea de curand Pleska. Per unitate, acesti angajati sezonieri reprezinta circa 10-15% din personal, potrivit informatiilor Bricostore.

Piata de servicii externalizate are sperante bune pentru perioada de criza; pentru a reduce costurile, tot mai multe companii aleg sa externalizeze o serie intreaga de activitati auxiliare. Pentru firmele de outsourcing, aceasta inseamna afaceri noi si, ca atare, nevoia de a face angajari. Easy Call, Accenture, Linea Directa Communication, Wipro sau Genpact sunt doar cateva dintre ele. “Suntem interesati sa integram candidati care au fost afectati de politicile de disponibilizare in masa, din domenii precum cel bancar sau serviciile financiare. Deja am angajat cativa oameni care se aflau in aceasta situatie”, au declarat pentru BUSINESS Magazin oficialii Genpact Romania. Roxana Tesiu, manager de resurse umane la Wipro, filiala locala a unuia dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, spune ca vizeaza angajarea a 350 de oameni in 2009, dar si ca numarul lor ar putea creste, in functie de contractele incheiate. La Easy Call, operator de call-centere, numarul de angajati ar trebui sa creasca anul acesta cu circa 1.000, in timp ce Linea Directa Communication va angaja, potrivit directorului general Dejan Grbic, in jur de 250 de oameni noi.

Pentru alte companii, nu extinderea e cea care creeaza noi locuri de munca, ci nevoia de reducere a costurilor cu personalul sau dorinta de a modifica organigrama. Asa se face ca exista firme - precum Banca Comerciala Romana sau Romtelecom - care fac in acelasi timp si angajari, si disponibilizari. BCR a anuntat ca pentru acest an intentioneaza sa ramana la un nivel constant de angajati, chiar daca are in plan 400 de concedieri. “Renuntam la personal din departamentele unde erau prea multi sau care nu intrau in nucleul de baza al businessului si angajam pentru departamentele pe care vrem sa le dezvoltam”, spune Andreea Voinea, director executiv de resurse umane al BCR. In mod similar, Romtelecom a anuntat angajari, desi inca nu a finalizat campania de disponibilizari in masa inceputa in urma cu mai bine de un an si care viza 2.500 de angajati. “Pana acum au fost trimisi acasa 2.000 de oameni. Mai sunt 500, dupa care acest proces se va incheia”, precizeaza Anca Georgescu, director de resurse umane la Romtelecom.

Este evident ca, orice planuri si solutii s-ar avansa in prezent pentru cei fara loc de munca, daca economia va continua sa scada, multe nu vor mai putea fi puse in practica. Banii de la FMI pot da, in aceste conditii, o raza de speranta, pentru ca este de asteptat (sau macar de sperat) sa incurajeze derularea sau intrarea in tara a unor investitii noi, ce vor stimula crearea de noi locuri de munca. O parte din acesti bani vor ajunge la Ministerul Muncii, care ii va folosi pentru atenuarea problemelor de pe piata fortei de munca, prin programe pentru cresterea gradului de ocupare in randul somerilor sau de reconversie profesionala. In acest scop au fost luate deja o serie de masuri, in urma unor discutii intre sindicate si reprezentantii MMFPS. Petru Dandea, vicepresedintele Cartel Alfa, spune ca sindicatele au cerut si au obtinut suplimentarea bugetului pentru fondul de somaj cu 500 de milioane de lei, prelungirea perioadei de somaj de la sase la noua luni si crearea unor programe de reconversie profesionala. Jumatatea de miliard destinata fondului de somaj ar trebui sa fie suficienta pentru un an si sa acopere nevoile celor 800.000 de someri estimati pentru anul acesta.

Nu-i usor de prezis cat de folositoare sau suficiente vor fi asemenea masuri pentru sutele de mii de oameni care ar putea ramane fara slujba. Probabil vor mai aparea si alte solutii, iar insistenta guvernantilor ca marile lucrari de infrastructura vor stimula economia contine si speranta ca aici isi vor gasi de lucru majoritatea muncitorilor din constructii si nu numai din constructii. De altfel, Dumitru Pelican, directorul executiv al ANOFM, estima saptamana trecuta ca, daca Guvernul va incepe anul acesta marile proiecte de infrastructura si utilitati publice, investitii estimate la circa 20 de miliarde de euro, numarul somerilor ar putea sa nu treaca de 700.000.

Multe vor depinde si de mentalitatea angajatorilor - statul si companiile private deopotriva - care va evolua probabil de la ideea ca e mai bine si mai simplu sa dai afara rapid oameni atunci cand ai probleme la ideea ca e mai bine sa-i tii angajati, chiar si cu salariul redus, cu jumatate de norma sau cu perioade de somaj tehnic. Un rol important va juca aici si modelul urmat de europeni sau de americani. Ce e sigur insa e ca pe piata fortei de munca, la fel ca si in restul economiei, nimeni nu mai poate spera intr-o intoarcere rapida la situatia din ultimii ani. Evident, pentru unii ramane si varianta sa creada ca nu e vorba decat de “cel mult o criza de sezon”, cum spune secretarul de stat de la minister. Ar fi frumos sa aiba dreptate.

Cum au facut altii

Nici Europa n-o duce bine