Holcim România a înregistrat în 2011 un rulaj de circa 222 de milioane de euro, în timp ce profitul net a fost de aproape 8 milioane de euro. Compania nu a anunţat încă cifra de afaceri de anul trecut, însă reprezentanţii Holcim România spuneau la jumătatea lui 2012 că, în cel mai bun caz, compania va atinge rezultatele din 2011. Ce se ştie însă este că Holcim România, firma care integrează atât activităţile de ciment, cât şi pe cele de betoane şi de agregate ale grupului elveţian pe piaţa locală, şi-a redus anul trecut vânzările în volum de ciment şi clincher cu 3,6% comparativ cu anul precedent, potrivit raportului anual pe 2012 publicat recent. În acelaşi interval, preţul cimentului comercializat de companie a crescut cu 2,3%. O evoluţie mai bună au avut-o vânzările de agregate ale grupului elveţian pe piaţa locală, consemând o creştere de circa 1,1%, în contextul în care preţul lor s-a majorat cu 2%. Dacă şi când îşi va reveni piaţa locală a cimentului rămâne încă o necunoscută. Soluţii există, însă acestea nu depind numai de producătorii de profil. "Accelerarea absorbţiei de fonduri europene şi deblocarea proiectelor de infrastructură ar putea reprezenta un motor de creştere pentru piaţa românească de construcţii", explică Horia Adrian.

Se află pe lista managerilor români care şi-au construit o carieră la nivel internaţional, pe principiul paşilor mărunţi, şi tocmai de aceea recunoaşte că uneori dezvoltarea profesională nu implică neapărat un avans pe scara ierarhică, ci poate însemna şi o mutare pe o poziţie paralelă sau chiar de nivel mai mic. "De la Şantierul Naval din Mangalia am plecat de pe poziţia de şef de birou de marketing şi am ajuns pe o poziţie de asistent la Holcim. Şi nu am fost deloc deranjat de această situaţie. Egoul personal trebuie să fie temperat", explică Horia Adrian. El arată că tinerii care aspiră la funcţii cu greutate în companii, fie ele româneşti sau multinaţionale, trebuie "să pună osul la muncă" şi să fie deschişi către noi oportunităţi. "Am întâlnit persoane care spuneau «acest task nu intră în job description-ul meu» sau «eu sunt specialist de marketing, ce să caut la aprovizionare». Nu mi se pare o gândire bună."

El recunoaşte însă că o funcţie importantă vine şi cu responsabilităţi mai mari şi de asemenea cu momente şi decizii destul de dificile. Îşi aminteşte că cea mai grea hotărâre pe care a luat-o de-a lungul carierei sale a fost atunci când a fost nevoit să îl concedieze pe directorul de producţie al subsidiarei Holcim din Azerbaidjan, care se afla aproape de pensionare. Motivul a fost o greşeală a acestuia în ceea ce priveşte protecţia muncii. "Protecţia muncii e un subiect cu care nu te joci. Dacă nu există consecinţe vizibile, nu poţi să dai un exemplu organizaţiei că problema protecţiei muncii se ia în serios", spune Horia Adrian.

Referitor la managerii locali care au reuşit să ajungă în poziţii de conducere la nivel internaţional, Horia Adrian consideră că românii se adaptează foarte uşor, în condiţiile în care au potenţial de a accepta alte culturi, alte viziuni, dar şi de a performa în diferite medii. "România a avut şi sper că încă mai are un sistem educaţional foarte performant. Sistemul de educaţie pe care generaţia mea l-a absolvit a fost foarte competitiv şi asta a contribuit esenţial la formarea noastră ca oameni, ca manageri, ca lideri", spune Horia Adrian.

Drumul profesional l-a purtat în ultimii ani în ţări considerate exotice, iar acest lucru l-a stimulat să înveţe şi limbile locale ale ţărilor prin care a trecut. În prezent, pe lângă română şi engleză, vorbeşte fluent azeră, rusă şi coreeană (a absolvit un MBA în Coreea de Sud) şi încearcă să-şi reamintească germana, pe care a învăţat-o în timpul şcolii. Spune că, deşi a petrecut aproape un deceniu în afara României, ca expat, s-ar întoarce în România dacă i s-ar propune o astfel de oportunitate de către grup. Pe de altă parte, ideea de antreprenoriat nu îl atrage momentan, pentru că, afirmă Horia Adrian, deocamdată "nu am timp să mă plictisesc".