În cazul simigeriei Petru, valoarea aproximativă a investiţiei este de 20.000 de euro, în funcţie de amenajările necesare spaţiului în care se va desfăşura activitatea. Una din condiţiile cerute de cei de la Petru este un vad pietonal minim, respectiv o mie de persoane pe oră. Antreprenorii care vor să dezvolte un brand propriu încep afacerea de la zero. Costurile sunt astfel ceva mai mici, cel mai important cost fiind cel cu utilajele, însă know-how-ul va trebui dobândit în timp.

Pentru a deschide o covrigărie, lista de costuri poate pleca de la 10.000 de euro. „Costul minim pentru o covrigărie, cu o producţie minimă de 170 de covrigi pe oră, este în jur de 10.000 euro. Aici sunt incluse valoarea utilajelor, precum şi costurile  de amenajare a spaţiului”, spune managerul Mr. Forno, companie care echipează de mulţi ani afaceri aflate la început de drum sau businessuri care deschid puncte noi de lucru.

O altă problemă pe care antreprenorii o au atunci când deschid o simigerie este materia primă. Prima variantă este aceea în care covrigii sunt produşi chiar la locul de vânzare; a două variantă este aceea a produselor semipreparate. „Covrigi congelaţi. Succesul unei afaceri profitabile” este unul dintre mesajele celor de Cibibon, unul dintre cei mai mari distribuitori de materiale pentru simigerii şi compania care alimentează zilnic simigeriile Petru. „Gestionarea exactă a numărului de covrigi congelaţi elimină pierderile de materie primă precum făina, uleiul, drojdia sau sarea aflate la dispoziţia personalului”, spun cei de la Cibibon. Compania oferă practic covrigi semipreparaţi, eliminând astfel nevoia unui malaxor şi a altor utilaje, model care pare să fi funcţionat în cadrul celor de la Petru. Preţurile pornesc de la 0,2 lei pe bucată şi pot ajunge până la 0,4 lei. Comanda minimă, însă, este de 8.000 de bucăţi. Cibibon a început activitatea în anul 1998 în Piatra Neamţ şi a ajuns, de-a lungul timpului, să distribuie produse la nivel naţional.

Faptul că românii consumă în mod regulat covrigi poate fi un lucru bun pentru industrie, dar prezintă anumite riscuri atunci când vine vorba de sănătate. Mihaela Costin, de la clinica Nutrishape, consideră că aceste produse au mai multe dezavantaje decât avantaje: „Din lipsă de timp sau din obişnuinţă, produsele de simigerie reprezintă una din principalele gustări pentru care optează românii. Consumaţi în exces, covrigii ne pot periclita sănătatea. În primul rând, favorizează supraponderalitatea şi, prin conţinutul crescut de zahăr, diabetul. Totodată, pot irita stomacul şi colonul prin componenţa lui indigestă. În plus, prin conţinutul mare de carbohidraţi, consumaţi în exces covrigii pot favoriza apariţia bolilor de inimă”.

Problema provine de multe ori din felul cum covrigii sunt preparaţi: „Multe simigerii aleg să fiarbă covrigii în exces de zahăr şi substanţe ce potenţează gustul. Un singur covrig conţine 250-300 calorii, însă nu oferă niciun nutrient”. Doctorul Şerban Damian de la clinica Superfit avertizează asupra problemelor ce pot apărea în urma consumului de covrigi: „Din punct de vedere nutriţional, covrigul clasic (făină albă, apă, ulei, zahăr, sare) este un produs cu densitate energetică mare (adică are o valoare calorică crescută) şi în acelaşi timp o densitate nutriţională redusă (cantitate mică de micronutrienţi importanţi - vitamine, minerale). Acest aspect poate fi îmbunătăţit dacă se foloseşte făina integrală şi se mai adaugă seminţe”.

Stelian Iuruc crede că cei care îi cumpără covrigii apreciază faptul că sunt proaspeţi şi nu congelaţi. Şi oricum nu crede în consumul excesiv de covrigi, mai ales vara: „Perioada de vară clar merge prost, acum vindem doar 200-250 de covrigi pe zi pentru că majoritatea clienţilor sunt plecaţi”. Ca şi ceilalţi colegi din businessul cu covrigi, aşteaptă să vină toamna şi, apoi, cea mai bună perioadă din an, postul Paştelui.