Apoi s-au lovit de ideile preconcepute legate de dezvoltarea acestei nişe. „Piaţa cafelei de specialitate este la început. Nu există o cultură bine formată în acest sens. Piaţa este încă inundată de marile branduri şi de automatele de cafea. Sunt etape naturale prin care trecem, de la automate la marile lanţuri şi apoi la specialty. Treptat, consumatorii învaţă să facă diferenţa între oferte.“ O altă idee preconcepută de care spun că s-au lovit a fost a preţului: „Mulţi consideră că o cafenea de specialitate, care are şi un design atrăgător, va avea produse cu preţ mare. De multe ori însă se întâmplă ca acestea să ofere o calitate superioară la preţuri corecte.“ În planurile lor intră dezvoltarea unei a doua unităţi.

Pe nişa pe care o reprezintă Dose Cafe se află şi afaceri precum Origo, Steam Coffee Shop, Guido sau M60. Potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, există 65 de astfel de cafenele specializate în România. 

Dezvoltarea gustului românilor în acest segment aduce însă şi alte afaceri conexe. Un exemplu este Fabrica de Cafea, o firmă care vinde cafea de specialitate şi aparate de cafea, fondată de Vlad Curteanu, după 10 ani în care a lucrat ca angajat în sistemul bancar. I-a venit ideea să pornească această afacere după ce a primit cadou un espressor. „Ca să învăţ să-l folosesc am început să citesc despre cafea şi aşa am descoperit ce se întâmplă până la prepararea cafelei: de la cultivarea plantei la prelucrarea fructelor şi la prăjire.“ Valoarea investiţiei iniţiale în afacerea pornită anul trecut a fost de 20.000 de euro, iar preţurile produselor variază între circa 40 de lei şi peste 1.000 de lei, în cazul aparatelor de cafea.

CAFENEAUA BANCARĂ A PIERIT, ALTE SPAŢII AU ÎNFLORIT

Cafeneaua poate fi şi un indicativ al evoluţiei unui domeniu; dacă înainte de criză cafeneaua bancară a început să fie dezvoltată de tot mai multe bănci (Centro - BRD, Turabo - BCR), în prezent mai funcţionează doar BT Café din sediul central al Băncii Transilvania. Recent, companii din alte domenii au ales o astfel de dezvoltare: firma cu activităţi de recrutare şi forţă de muncă în regim temporar Lugera a lansat în urmă cu cinci ani Lugera Cafe, care serveşte zilnic între 150 şi 300 de vizitatori. Aceasta a fost obiectul unei investiţii de peste 100.000 de euro, iar în 2015 a înregistrat venituri de 90.000 de euro. Şi F64, cel mai mare retailer de echipamente fotovideo de pe piaţa locală, a investit 100.000 de euro într-o cafenea aflată în magazinul din centrul Capitalei; companie cu afaceri de circa 25 de milioane de euro anul trecut. „Obiectivul nostru pentru această cafenea nu a fost profitul, ci crearea unui punct confortabil de întâlnire pentru clienţii care ne trec pragul zilnic“, explică Marian Alecsiu, cofondatorul F64.

Ideea deschiderii cafenelei a pornit în 2012, într-o discuţie dintre Alecsiu şi un client care i-a spus că i-ar plăcea să rămână la o cafea, să se întâlnească cu prietenii acolo şi să vorbească despre subiectele care îi pasionează. Astfel a luat naştere spaţiul de întâlnire al pasionaţilor de fotografie de pe Bulevardul Unirii, întins pe o suprafaţă de 1.300 de metri pătraţi. În prezent, o medie de circa 60 de persoane fac consumaţie zilnic în cafeneaua F64: 20% dintre clienţi îi reprezintă angajaţii companiei F64, clienţii magazinului reprezintă un procent de 60%, iar un alt procent de 20% îl reprezintă oamenii care trec pe lângă magazin şi au devenit în timp clienţi loiali ai cafenelei.

LA JUMĂTATE DIN POTENŢIAL

În primul articol de copertă al Business Magazin axat pe piaţa cafenelelor, publicat în 2006, „cafeneaua“, era numită cel mai profitabil business - multe din afacerile de atunci au eşuat însă. Falimentul lanţului de cafenele Turabo, fondat de Tudor Dragomirescu, este cel mai răsunător eşec din domeniu. În 2009, anul de vârf al Turabo, lanţul avea afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi şi săli de evenimente; în 2012 niciuna dintre unităţile brandului nu mai era deschisă. La sfârşitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii de insolvenţă pentru Turabo Business Corporation, iar în decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru 22.970 euro, sumă datorată importatorului şi distribuitorului Tribeca Distribuţie. 

În aceeaşi lună, executorul a scos la licitaţie mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club pentru 27.000 de euro. „Ceea ce a făcut să se prăbuşească piaţa cafenelelor în 2006 a fost situaţia în care se aflau mulţi antreprenori de la acea vreme: erau ancoraţi în contracte de închiriere de mii de euro pe lună, au apărut şi lanţuri internaţionale de cafenele care şi-au făcut treaba ca la carte şi au luat din clientela cafenelelor deschise în acea perioadă“, explică antreprenorul Radu Savopol eşecurile din ultimul deceniu. De asemenea, el observă că mulţi oameni şi-au făcut propria cafenea ca pe un moft şi nu au înţeles exact cum funcţionează businessul în zona HoReCa. 

Fondatorul Handsome Monk descrie criteriile principale pentru succesul unei afaceri în domeniu, astfel încât istoria trecutului să fie evitată: anticiparea şi înţelegerea schimbărilor de comportament ale consumatorilor, urmărirea a ceea ce se întâmplă pe plan extern, dar şi local. „Este foarte important să analizezi problemele existente în România, să le previi şi să ai întotdeauna un plan de backup. Totul se rezumă la experienţa clientului în localul tău. Trebuie să îi oferi produse şi servicii de înaltă calitate, în primul rând, dar şi atmosfera potrivită tipului de concept pe care îl dezvolţi.“

Managing partnerul de la Starbucks este optimist în ce priveşte dezvoltarea pieţei în continuare. „Cred că nu suntem nici măcar la jumătatea drumului până la atingerea potenţialului în Bucureşti, unul dintre cele mai mari oraşe europene, cu o populaţie estimată la mai mult de două milioane de locuitori, aşa că este în continuare loc să dezvolţi astfel de afaceri.“ El spune că diversitatea din domeniu – lanţurile de mărci de cafenele, precum şi unităţile axate pe vânzarea de cafea de specialitate, de pildă, sunt bune, mai ales pentru consumator.

CÂND VOR FI TOTUŞI PREA MULTE AFACERI ÎN CAFEA?

Întrucât consumul de cafea este cu 60% mai mic decât media UE, perspectivele sunt optimiste şi în opinia Dianei Ionescu, reprezentanta PwC. „Creşterea relativă a puterii de cumpărare, sentimentul de încredere în rândul consumatorilor, educarea consumatorilor, dezvoltarea cafenelelor specializate şi a segmentului «to go» sunt aşteptate să antreneze o creştere anuală medie a consumului per capita de aproximativ 2% în anii următori.“ Deşi distribuitorii de cafea şi lanţurile de cafenele încep să-şi consolideze poziţiile, apariţia cafenelelor de nişă şi a celor „to go“ sugerează că mai există loc şi pentru alte afaceri, evaluează reprezentanta PwC. 

Din estimările Nespresso, pe baza vânzărilor de cafea ambalată în retail, în România sunt consumate doar 0,6 ceşti de cafea pe zi pe cap de locuitor, în timp ce în ţări ca Austria, Germania, Belgia, ţările nordice, acest număr este supraunitar: 1,4 şi chiar 2,6 ceşti de cafea pe zi pe cap de locuitor. Radu Savopol observă că piaţa de cafea din România se află la coada clasamentului, cu aproximativ 10 kg de cafea vândute în fiecare locaţie HoReCa. „Suntem băutori de cafea cu lapte, iar cafeaua la ibric este încă foarte accesată în fiecare dimineaţă.“ Radu Savopol oferă ca argument şi faptul că zona de vending este foarte dezvoltată, iar aceasta denotă o putere de cumpărare scăzută: există aproximativ 100.000 de aparate în România, care vând cafea cu 1-2 lei.

Fondatorul 5 to go nu previzionează un termen exact pentru momentul de saturaţie al acestei pieţe, însă spune care va fi semnalul: „Probabil când se va întâmpla ca în alte domenii, când afacerile se vor copia între ele şi ne vom trezi cu spaţii copy paste unul lângă altul“.